Cine a mers pentru țară atât de departe,
Peste cutezanțe, peste moarte?
Cine-a suit atâtea scări cu tăiș de hanger,
Ca tine, omule, până la cer?
Cine și-a zidit nevasta,
La temelii, ca noi în țara asta?
Cine și-a întors mai dârz a zidirii lui lăuntrică oglindă,
Nepătrunsele semne firesc să le cuprindă?
Cine a ajuns, cine,
Să citească tainele ca tine?
Ce altă aripă de duh ajuns-a oare,
Ale năzăririlor ascunse izvoare?
Ce barabă, împărat sau sultan,
A călărit al visului armăsar năzdrăvan
Și, cine? Care nat, care om oare,
L-a îmblânzit numai cu pită și sare?
Sensul versurilor
Piesa explorează sacrificiul suprem pentru țară și identitatea națională. Se întreabă cine este capabil de astfel de acte de curaj și devotament, subliniind legătura profundă dintre om și pământul său.