Străjer, străvechi şi plin de bărbăţie
Gorunul uriaş spre ceruri cată
La umbra lui, pe-o vreme-ntunecată
Trei căpitani şi-au fost jurat frăţie.
St. O. Iosif.
Mă aşteaptă chinul roţii,
Chinu-i indoit,
Visul ce-l visam cu toţii
Nu s-a împlinit.
Petele-mi fierbinţi de sânge
Neaua vor topi,
Inimile se vor frânge,
Şi se vor boci.
Nu mi-i inima fricoasă
Că mâine am să mor,
Ci mi-e dragostea miloasă
Faţă de popor.
Nu mi-e jale de viaţă,
Că mâine am s-o las
Şi că lupta mea măreaţă
Vană a rămas.
Visul meu de sfinţenie
Pentru care mor,
Să-l plinească cu sfinţenie
Veacul viitor.
Moştenire de la mine
Neamului meu las:
Să se lupte până vine
Al răsplăţii ceas!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă sacrificiul eroilor Horia, Cloșca și Crișan pentru idealurile de libertate și dreptate ale poporului român. Versurile reflectă acceptarea morții iminente, dar și speranța că lupta lor nu va fi zadarnică, iar generațiile viitoare vor continua să lupte pentru împlinirea idealurilor naționale. Mesajul central este unul de patriotism și sacrificiu suprem pentru binele poporului.