Ca să nu-ntrebe lumea, cum socot,
Ce merite-am avut să mă iubești
Și când sunt mort, – iubite, uită tot,
Cu mine n-ai de ce să te fălești.
Decât dac-o să minți întemeiat
Să par mai bun decât am fost cândva
Și să mă lauzi când sunt decedat
Chiar dacă adevăru-i altcumva:
Dar ca să nu ajungi să minți sfruntat,
Din dragostea ta mare, fă cum poți
Și al meu nume lasă-l îngropat,
Ca să nu fim batjocoriți de toți,
Căci mi-e rușine viața să-ți complic,
Iar tu te faci de râs pentru nimic.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele unui individ care se simte nedemn de iubirea primită și preferă să fie uitat decât să aducă rușine persoanei iubite. El își dorește să evite ca partenerul să fie batjocorit din cauza asocierii cu el, chiar dacă asta înseamnă sacrificarea propriei reputații.