Cum fuge gospodina avântat
Când niște aripate au ieșit
Și-și pune jos copilul imediat
Dorind să le oprească negreșit;
Și cum copilul fuge după ea
Plângând în urma ei ca un prostuț,
Dar păsările n-au de gând să stea
Și ea îl neglijează pe micuț;
La fel și tu, fugi după oameni noi,
Iar eu în urma ta alerg mâhnit;
Dar dac-ai prins ce-ai vrut, vino-napoi
Fii ca o mamă cu-al ei prunc iubit.
O să mă rog plăcerea s-o găsești
Dacă te-ntorci și plânsu-mi potolești.
Sensul versurilor
Sonetul exprimă durerea și disperarea celui părăsit, care se compară cu un copil neglijat de mama sa. El imploră persoana iubită să se întoarcă și să-i aline suferința, promițând să se roage pentru fericirea ei, chiar și în aceste condiții.