Îmi pică fața-n fiecare zi când mă vad
Și realizez că din zi-n zi nu mă fac bine deloc
Galopez, că-l opresc, c-am oftezi, vrei fentă
Dacă te lași purtat de vânt, e ocazia ta, situația-i curentă.
Aștept venirea nopții, ce mă umple de lumină
Fac dintr-o viață bună, una rea, și continui s-o fac ruină
Îmi deschid ceacra, printre voi, vă fac soarta-un calvar
Adun o zdreanță, un papagal, și pornesc Războiul Cultural.
Sunt multe vise neatinse de persoane ce promit
Că se scol la timp, și se trezesc că levitează-n univers contra timp
Adun chibrituri să aprind
Focul taberei, dar nu înțeleg nimic și n-am timp.
Nu fac vers, fac metavers, cotrobăi prin univers
În dimensiunea a 4a unde strada are un singur sens si traversezi invers
Vrei incest, te calmezi, te oprești, iei de la capăt
Știu că torni mult la gardă dar nu orice cheie deschide un lacăt.
Ia fă pașii mari ca big foot, cam big puți, kapiș?
Ia ăștia doi bani mulți, să nu te mai prind pe aici
Am o greutate mare-n spate ca o brigadă fumată de arici
Pe piesa asta ori te-mputi ori te strici, știu ce zici.
Îmi pică fața-n fiecare zi când mă vad
Și realizez că din zi-n zi nu mă fac bine deloc
Galopez, că-l opresc, c-am oftezi, vrei fentă
Dacă te lași purtat de vânt, e ocazia ta, situația-i curentă
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de dezolare și neputință în fața propriei vieți. Naratorul se simte pierdut și incapabil să se îmbunătățească, trăind într-o stare de auto-distrugere și confuzie.