Stupul lor de pe Vâlcea
Stă păzit într-o broboadă
De trei plopi înalți, de nea,
Pe o blană de zăpadă.
Prisăcarul le-a uitat,
Și-a căzut și peste ele
Iarna, grea ca un plocat,
Cu chenar de peruzele.
Înlăuntru însă-n stup
Lucrătoarele sunt treze
Și făcând un singur trup
Nu-ncetează să lucreze.
Că niciuna n-a muncit
Pentru sine, ci-mpreună
Pentru stupul împlinit
Cu felii de miere bună.
Sensul versurilor
Piesa descrie un stup de albine izolat iarna, dar unde albinele continuă să lucreze împreună pentru binele comun. Subliniază importanța colaborării și a efortului colectiv.