S-a spulberat.
Trecutul știm atât cât l-am aflat
C-a fost trăit și că s-a spulberat.
Acumul se trăiește tot la fel.
Se spulberă-n tăcere și nevăzut și el.
Nu-l înțeleg de noi cum se desparte,
Trăind cu noi și totuși mult departe.
Că viața-și pierde și văzută drumul,
Ca umbra și ca fumul.
Au fost frumoase și trăite toate.
Firește, zice gândul, și se poate.
Trăiește-ntr-adevăr tot ce se vede?.
1966.
-Tudor Arghezi – VERSURI – 1980
Sensul versurilor
Poezia reflectă asupra naturii efemere a vieții și a trecerii timpului. Trecutul dispare, prezentul se destramă, iar viața se pierde ca umbra și fumul, lăsând un sentiment de melancolie și întrebări despre realitatea percepută.