Nu-nchide ochii, nu adormi.
Ceasul e pe-aproape, pe-aci.
Trebuie să treacă. Poate cam pe la toacă,
Poate cam între vecernii și utrenii,
Cam după amurgul cu mirodenii.
Pe la greieriș,
Când își ivește în papuri, furiș,
Luna creastă. Cam pe vremea ăsta.
Ia seamă bine. Ceasul o singură dată vine.
Bagă de seamă.
Nu tăcea dacă auzi că te cheamă.
Spune-i ceasului:
-,,Ți-am auzit aripa de se
Câtă-ți de drum”.
Vezi ușile să-ți fie încuiate.
Ferestrele ferecate
Și poarta de la ogradă.
Că or să vie grămada
Și sfintele femei,
Care se vor înălța din călcâie câteștrei.
Cu făclii de ceară
Până la geamuri, ca să ceară
Trupul tău adormit.
Strigă: -,„Nu-i adevărat!
Nu sunt răstignit!
Dovadă palmele și tălpile inele”.
Și pune câinii pe ele.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de alertă și așteptare a unui eveniment supranatural, posibil moartea. Persoana trebuie să se protejeze de forțele misterioase care vin să-i ia trupul, negând că ar fi destinat să moară.