Strofa 1.
Ca-n povești cu zmei viteji și zâne
Noi la drum am pornit
Peste șapte zări și șapte ape
Pe munte ne-am regăsit.
Trec haiduci spre miază-noapte
Fata pădure îi ferește de ger
În jurul focului povestea alunecă
Învăluită în mister.
Refren:
Cărări pe munți facem împreună
Amintiri ne-adună fermecați de strună
Hoinarii tăcuți muntele-i adună
Noaptea când e lună
Povestesc din strună. x2.
Strofa 2
Steaua Nordului ne arată calea
Însă harta-i mai bună
Cerbi se-apropie crescând mirarea
Întindem tabăra împreună.
Valea încă mai păstrează mărturia luptei dintre daci și romani
Noi visăm că și urmașii noștri
O vor găsi peste ani.
Refren:
Sensul versurilor
Piesa evocă o călătorie pe munte, plină de mister și amintiri, conectând prezentul cu istoria și tradițiile românești. Este un omagiu adus naturii și spiritului de aventură, cu speranța că generațiile viitoare vor păstra această legătură.
