La Nord, în țările ploioase,
Cu melancolice popoare,
Sunt visători ce plâng și suferă
De nostalgii de soare.
Și, rar, când cerul le trimite
O rază caldă, o zâmbire,
În loc să cânte, să renască,
Ei mor de fericire.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de melancolie profundă și o nostalgie pentru soare și fericire. Paradoxal, atunci când o rază de bucurie apare, aceasta duce la un sentiment copleșitor care culminează cu moartea, sugerând o incapacitate de a suporta fericirea pură.