Versuri corectate și adnotate
Iubirea și-a-nălțat un zidgreu de pătruns ori depășitde gândurile ce ucidși suflete ce se deschid,și un frumos neprihănit;E-un zid puternic, neclintit.Se-ntâmplă multe-n jurul lui:tăceri și lacrimi, rătăciri,cuvinte dulci sau amărui,săgeți albastre ori căprui,dar zidul unei mari iubirirespinge-n trupul său ciopliri.E-n suflete – al tău și-al meu,de nepătruns, de netrecut,ușor în noi și-atât de greusă îl … Citește mai mult
Deasupra zidului cu scrijelări,umbrind băncile rarearcul văzduhului apareîncheiat.Cine-și mai amintește de foculcare a ars năvalnicîn vinele lumii? S-au risipitîntr-o odihnă rece formele.Mâine voi vedea iarăși băncileși zidul și drumul obișnuit.În viitorul deschis diminețilestau ancorate ca niște bărci în port.
Se făcea că fixam în pionezeinimile noastre puse la zid,apoi luam distanța reglementarăatenți să nu ne prăbușim cu plutonul în vid.Puneam arma la ochi,cine-ar mai putea să ne mintă?Suntem gata, suntem gata cu toțisă tragem la țintă!
«Mi-am ascuns cântecul în urechea armăsarului tău,Poate ți-o prinde bine în caz de primejdie»,Mi-a spus Privighetoarea și-a zburat mai departe.Eu n-am pus mare preț pe spusele eiTotuși, odată simțind o arsură în suflet,Mi-am amintit de acest cântec și l-am aruncat cu sete în urmă.S-a înălțat deodată un zidCu mult mai puternic decât zidul de gresie.
Refren:Zidule, de unde vii?Dute acasă, că tot zici.Mereu tu la mine vii,N-ai să vezi ce faci. 1:Dute, mă, că te spargMă duc la bairamSă nu vii după mineCă te rup. Refren: 2:Bani după bani,Vin toți la bairamCă mă știu de fricăȘi n-au să vadă soare. Refren: 3:Zidule, prost ești din neam,Ți-am zis să nu viiCă … Citește mai mult
Ai pus temelie în zidul flămândȘi trupul femeii și sufletul tău,Ca bivolii beznei, în goană trecând,Să nu-l mai doboare cu fruntea în hău.Manole, tu dăinui – mortar nevăzut –În rar, nelumesc ctitorit giuvaer.Și dacă sub aripa frântă-ai căzut,În turle mereu te înalți pân’la cer.
Cred că pur și simplu tu nu înțelegiVorbești atât de mult dar fără sensChiar dacă mă ții pe loc eu prind din mersZidul ăsta nu poți să-l escaladeziTu chiar nu vezi.Știu cine sunt și mai știu care mi-e staff-ulÎntre ziduri și reziduri doar ploaia mai spală prafulNe-au înconjurat din toate părțile să facă jafulRealitatea asta … Citește mai mult
În fața unui zid ce ne apare –nimic nu ne oprește – infinit,un om s-a așezat și-a chibzuitsă zugrăvească-atent, cu îndemânareși sârg, pe zidul alb întreaga lume:tătari și porți, balanțe și iacint,biblioteci și chei, și labirint,cătând să afle necuprinsul cum e.Cu forme umple zidul, iară soartadeloc avară, vrând să-l răsplătească,lucrarea-ngădui să isprăvească.În clipa când a … Citește mai mult
Hei tu!Hei tu, de acolo, din frig,Însingurat, îmbătrânind,Poți să mă simți?Hei tu, care bântui pe coridoareCu picioarele roase de mâncărimi și cu zâmbetul ofilitPoți să mă simți?Hei tu,Nu-i lăsa să îngroape lumina!Nu renunța fără luptă!Hei tu, însinguratule,Care stai dezbrăcat lângă telefonNu vrei să mă atingi?Hei tu, care ți-ai lipit urechea de ZidAșteptând o chemare,Ai vrea … Citește mai mult
Ne-am dus singuri, cu piciorul, cu corăbii,Am trimis soli și iscoade,Am făcut tot ce-am putut:Pretutindeni, la capăt, era un zidÎnalt.De fapt știam dinainte, dintotdeauna de el,Dar oare robii nu știau, fugind, că vor fi prinși?Iar noi, nerobi fiind, știam ceva mai mult,Știam de ce e zidul și de când și până când,Dar nu de asta … Citește mai mult