Versuri corectate și adnotate
L-au zdrobit în chip științific pe-acea stâncă,pentru ca pân-la amiază un soare șchiop să-l poată orbiși buzele, și pleoapele să-i crape, și părul să-i albeascăîntărindu-i sângele pe coapse, pe crăpăturile gurii.Și venea pasărea, și ciugulea din carnea-i sfârtecată,și-i lingea coastele și sfâșia din pielea-ngroșată,până se făcea puhav și cafeniu amurgul,iar pasărea pleca încruntată.Atunci, trosnind, încheieturile … Citește mai mult
Se făcuse coadă mare în Olimp,căci voiau toţi zeii bine să le fielor, nemuritorii care, de un timp,vor şi fericirea din democraţie.Se vota cu bile, ca şi pe la noi,bine-n pumni ascunse, ca să nu le vadălupii de la urne, pentru care-s oifără judecată şi, la vot, grămadă.Unul, clar, e Zeus, veşnicul tiran,gata să trăznească … Citește mai mult
Tu ce stând cumpăna vremii îi măsuri,Tu ce măsuri curgerea lumii în haosDupă câte ori se ivește umbra,Soră luminii.O, Saturn tu, care domnind genunea,Te-ndrăgi atât, că, privind la tine,Din adâncul întunecat ea deteNaștere lumii.Cel dintâi din zei răsărind din haos,Generații trec, de zei și de oameni,Numai tu rămâi pe deasupra tuturorCel de pe urmă.[1880].Poezie inedită
O, zei nepieritori, ce v-am făcutde v-ați întors privirea de la mine?-căci sunt prea multe zile ce-au trecutde când aștept un vânt ce nu mai vine.V-am dat ofrande, v-am făcut pe plac,și n-am avut decât o rugăminte:atunci când drumul vieții am să-l fac,să vă aduceți și de mine-aminte.să m-ajutați, pe calea mea să merg,furtunile să … Citește mai mult
De-acel bărbat cu minte-așa de mareCe multă vreme-a rătăcit de cândPrădat-a sfântul Ilion cel tareSă-mi cânți, o muză, cum văzu umblândȘi multe țări și-a multor neamuri stareȘi mult răbdă pe mări întinse, vrândSă-și scape dulcea viaț-a sa, și iarășiS-aducă vii în patrie pe tovarăși.Dar tot nu-i mântul, oricât de vieȘi vrere-avu și suflet el a … Citește mai mult
Închis în visde albă mărginirece se-nvârte-n jurulcapului divine corpul netedal zeului ce-atingepământul şi-l împingecătre-o nouă formă.Oi, hăi, crunt uriaş de lumină pleacăLa-ale noastre rugi urecheaPrimeneşte aerul în careNe târâm amar existenţa.Oi, hăi, sângele curge pe cuţiteîn ofrandă devotatăspală-n mare nedreptateace ne-mpiedică din viaţă.Cerul e roată de foc!Fulgere te prind în joc!Cerul e roată de foc!Desprins … Citește mai mult
Să grăbim rotirea astrelor și leziunile universului. Dar pentru ce bucuria și pentru ce durerea? Când ajungem în fața muntelui frontal, se ivesc minusculi, îmbrăcați în soare și apă, cei despre care spunem că sunt zei, expresia noastră cea mai puțin opacă.Nu va trebui să-i civilizăm. O să-i sărbătorim doar, cât mai de aproape; sălașul … Citește mai mult
I.Legănările-ncoa’ și-ncolo mă mângâie,Saltă și mă mângâie,Înduioșător se zbat pentru mineȘi-mi vor binele cu bani.Ea, cea cu lancea, stă de față.Subpământenii zei mă ajută, O! Anubis,Ei mă ajută cu-nduioșătoare luare-aminte;Unduitoare,Împărăția li-i în balansări. II.Lumină!M-am trezit ca să te urmez, Pallas.Gata și-n afara dezmierdărilor.Te-ai înălțat ca o rachetăArcuindu-ți trecerile de la dreapta la stânga și de … Citește mai mult
Vietăți aievea, oferitepeste tot să-l crească unde-aleargă,au simțit la semne înruditesemenu-n imperii dezvelitece-s urcate, cu tritoni uzi leoarcă,uneori de zeul inundat;animalul deci s-a arătat,altceva decât, de pești, nătângeînmulțiri, din sângele lor sânge,și-nspre omenesc ceva-nclinat.Răsturnându-se, veni o ceațăveselă, simțind strălucitoareparcă valuri: caldă, devotată,drumul cu nădejdi ca-ncununând,și-n avânt, rotundă prora blândocolind-o, cum o vaza-și arecorp și rotunjimi, … Citește mai mult
Tu, cel ce arzi și încă mai arzi, și-ai meritaSă arzi în focul veșnic, de ce te rogi la zei?Ce punte-ascunsă-ai aflat ducând până la ei?Prin ce putere rară îi vei îndupleca?