Versuri corectate și adnotate
Muzica Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol(Iubirii).Noi doi am mers alături totdeauna,Ca doi ostași, în luptă apropiați.Am înfruntat cât am putut furtunaCa niște luptători adevărați.Am stat în bătălii fără cruțareȘi dacă unul a fost rănit cândva,Am rupt fâșii de viață, și de soare,Când n-am avut cu ce ne mai lega.Refren:Cum să te las când nu mai … Citește mai mult
EU ȘI TIMPUL (1980)muzica Margareta Pâslaruversuri Virgil Carianopol.Bate-n poartă nu știu cineȘi mă caută pe mine.– Ce bați? Cine ești? Ce vrei?Ai să-mi spui ceva? Să ceri?– Eu sunt timpul orșicuiȘi fiindcă pe-aici trecui,Te-ntreb și pe dumneata,Ai să-mi dai ceva, ori ba?Niște visuri ce-au murit,Zile ce nu le-ai trăit,Suferinți ce te-au durut,Și ce încă n-au … Citește mai mult
FLĂCĂRI (1979)muzica Margareta Pâslaruversuri Virgil Carianopol.Sunt flacără, sunt foc, sunt pară,Merg printre oameni luminând.Sunt ca o stea ce strălucește,Dar nimeni nu mă vede arzând.Ard ca un codru ce nu piereSub flăcările ce-l încing,Un codru care arde-ntr-unaDar flăcările nu-l ating.Și ard, și ard, așa de-a rândul,Ca mii și mii de stele.Îi luminez pe cei din preajmăArzându-mi … Citește mai mult
NU (1981)Muzica: Margareta PâslaruVersuri: Virgil Carianopol – Hai cu mine-alături, mi-a strigatTimpul dinapoi care tăcu.Pot să-ți dau ce nimeni nu ți-a dat!Am răspuns fără tristețe: – NU!. – Îți dau aur, dacă vrei, mi-a spus,Timpul următor care mă vru.Ai orice dacă-mi vei fi supus!Am răspuns cu îndârjire: – NU!. Cât mi-aș face viața de amară,Ca … Citește mai mult
Tare-am fost un om ca nimeni altu’Însuțit mereu, nu strâmb în drumMi-am dorit când eram jos „înaltul”Chiar de-acolo unde sunt acum.Toată viața mi-o trăi bolnavăAm fost mare atât cât eram micAm suit când am căzut din slavăȘi am căzut voind să mă ridic.N-am cerut la nimeni niciodatăChiar de-a fost să rabd în viața meaAm dat … Citește mai mult
Cine m-a strigatcând îmi curățam flautul de cântece?Cine m-a cunoscutcând în suflet îmi putrezeau femeile de iubire?Cine mi-a întins brațelecând diminețile se târâu prin casă ca preșurile?Cine m-a întrebat de minecând îmi întorceam drumurile ca vitele de la pășune?Cine m-a mângâiatcând liniștea îmi crescuse pe frunte ca un mușchi?Oh mările atârnate de proră,deșerturile adormite cu … Citește mai mult
Vezi râurile aplecate lângă inimaca o stalactită în peștera vorbei?Te știu barza venită ca o primăvarăîn același trandafirTe știu principesa de seară a plopilorși fruntea ta a crescut o mânăpentru mângâierile sălcii din tine.Dar cine se va opri lângă troița cuvântuluicând drumurile te vor duce ca pe un copilcând păsările acestea nu-și vor mai găsi … Citește mai mult
În fiecare searăun corb trage la doamna Corceaghinași aduce orașul în ciocca pe un sâmbure de cireașă.În alte seri își uită locuința.Odată s-a oprit la curveși a furat o curvăși femeia cânta:Noi suntem gonite de lumedar ce ne pasă de voila noi vin oamenii noștriși noi îi târâm în noroine îndrăgostim și de animalecăci femeile … Citește mai mult
LeliaÎți aduci aminte cum striga pădurea după noi?Îți aduci aminte zborul de lampă al cocorilor?Îți aduci aminte când scuturai perinițele de vise?Îți aduci aminte când orașul își desfăcuse pieptul ca o rană?Îți aduci aminte cum ningea într-un cântec din Rusia?Îți aduci aminte cum deznădejdile săreau ca podurile în aer?Îți aduci aminte ușile deschise spre alt … Citește mai mult
Între ferestrele tăiate de umbra voastrăOri în notele zornăind ca durereaAm întins mâinile după zarzărele coapte ale plecării.Am văzut tramvaieleCărând Bucureștiul la periferieDiminețile frecându-se somnoroase la ochiȘi m-am aplecat peste pervazul vorbeiCa peste un șanț.Dar nimeni nu va ști trecutul meu istoricTrecutul meu extraordinar exuberantTrecutul meu ridicolNimeni nu va desluși peisajulLăsat cu papucii la intrarea … Citește mai mult