Muzica Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol
(Iubirii).
Noi doi am mers alături totdeauna,
Ca doi ostași, în luptă apropiați.
Am înfruntat cât am putut furtuna
Ca niște luptători adevărați.
Am stat în bătălii fără cruțare
Și dacă unul a fost rănit cândva,
Am rupt fâșii de viață, și de soare,
Când n-am avut cu ce ne mai lega.
Refren:
Cum să te las când nu mai poți, iubire,
Cum să te las să pleci prin noapte, singură-napoi?
Cum să te las, mai e puțin din ce-i să se desire …
Da-mi brațul, da-mi brațul, ne-ntoarcem amândoi.
Ne-am fost alături și la rău și bine,
Am înfruntat ce-a fost de înfruntat.
Te-am sprijinit, când ai căzut, de mine,
Iar tu când n-am putut, m-ai apărat.
Am stat în bătălii fără cruțare
Și dacă unul a fost rănit cândva,
Am rupt fâșii de viață, și de soare,
Când n-am avut cu ce ne mai lega.
Refren:
Sensul versurilor
Cântecul vorbește despre o relație profundă și loială, marcată de greutăți depășite împreună. Refrenul exprimă imposibilitatea de a abandona persoana iubită, chiar și în momente dificile, subliniind legătura puternică dintre cei doi.