George Topirceanu - Doamnei Ermosa Aftalion
O amintire, doamna mea, / E ca un vag parfum de floare. / Cu cât … →
O amintire, doamna mea, / E ca un vag parfum de floare. / Cu cât … →
Inima te vrea / Tu n-o vrei pe ea / Și nu-ți dai seama / … →
Tu ai murit într-una din zilele-aceste, / Tu, blond copil de vise, sfios și veșnic … →
Crize. / Tristă, după un copac, pe câmp / Stă luna palidă, pustie – / … →
Pansele negre, catifelate / Pe marmora albă s-au veștejit, / Și-n tainice note s-au irosit … →
E lunca veninoasă, când toamna e-n declin. / Cireada paște iarbă, / Dar paște și … →
Într-adevăr, m-a chemat neștiuta / îndoitură a genunchilor, unde carnea-i neocrotită, / dar nu trebuia … →
Tu mi-ai apărut în viață / Ca roua de dimineață, / Roua s-a uscat, / … →
Aud primăvara printre ramurile negre amorțite / O poți urmări doar în acest ceas, trecând … →
„Nimeni, mamă, n-a suferit vreodată atât…” / Desfigurat la chip / Cu ochii încă vii … →