Alejandra Pizarnik – Îmbătată de Tăcere
Îmbătată de tăceregrădinilor părăsitememoria mea se deschide și se închideca o ușă în vânt
Versuri corectate și adnotate
Îmbătată de tăceregrădinilor părăsitememoria mea se deschide și se închideca o ușă în vânt
Pietrele mele roz,Visuri înșiruiteCa niște scauneLa „Masa tăcerii”…Peste granitul vostruTăcerea a topitToate rubinele amurgurilorToți trandafiriiAurorelor.Și ați devenit roze…Și ardeți sub soare,Și nimic nu vă doare,Pietrele mele roz,ÎnșiruiteCa niște scauneLa „Masa tăcerii”…
Vorbim atât de mult în fiecare zi.Încoace și-n colo povestimFără să ne mai oprim.Ne prindem în ora cuvintelorȘi chiar bârfim.Cu-această unealtă mărunță și dibaceNe rănim.Și stau și mă întreb în sinea meaCum de-am uitat învățătura ce spune,Spune-așa:„Dincolo de cuvinte, să ții tu minteRămâne doar ceea ce faci,Așa că ia tu aminte,Fii om cuminte,Decât să-ți pară … Citește mai mult
Cine-a adus tăcerea din noi?Eu vreau doar versuri, tu vrei războiCând am uitat ce-nseamnă în doi?Cândva ne iubeam de luni până joi.Rochia de seară e acum pe podeaO sticlă de vin și noi doi pe o steaȘi vorbe uitate doar pe jumătateSperanțe deșarte, prezentul era viitor.Nu știi ce-ți doreștiNu vrei să îmi vorbești.Noi dansând în … Citește mai mult
Știu multe, mai multe decât agențiile de specialitate,Știu adevăruri mortale,Știu fapte compromițătoare,Dar știu intraductibil.Știu intraductibil în toate direcțiile,Nu mai pot nici să-acuz, nici să apăr,Atâta mi se mai întâmplă să pot:Știu.Știu multe, știu aproape totul,Dar știu intraductibil.Mi-e imposibil să spun ce știu;Ce bine eraCând spuneam multe, aproape totul.Dar nu știam nimicȘi eram un palavragiu poliglot.
cel ce m-a pierdutîn tăcerea fantomei cuvintelor
Tăceri, tăceri pe gând,Pe simțuri, pe visare.A-ncremenit amurgul roșPe zare,Și-o-nvăluie cu întuneric greu.Tăcere!Vreau s-ascult peDumnezeu,Cum spune gândului, cu patimi noi, să tacă,Cum spune inimii, de piatră să se facă.Iar sufletul împovărat, deDumnezeu,Să uite că destinul i-a fost greu.Să se cutremure de veșnicie,De tot ce-a vrut și n-a putut să fie,Să se-mpresoare cu comori sfințite,De gând, … Citește mai mult
Nu e de ajuns să poți speraSă poți să crezi că ea-i a taCând tot ce ai e-un colț din raiCând poți să zbori, pe-un nor să stai.Tăcerea doare mai rău decât orice poți spuneUn zâmbet moare atunci când soarele-apuneO rază de soare-ți oferă o nouă ziSă visezi și să uiți ce nu poți fi.Poate … Citește mai mult
Nu disprețuiți cuvântul;lumea e zgomotoasă și mută,poeți, singur Dumnezeu vorbește.(Din ”Proverbios y cantares”)
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „dacă”Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „nu”Hai să conjugăm ninsoarea și uitarea eu și tuTimpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „însă”Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „hai”Vai, vom face … Citește mai mult