Sylvia Plath - Fiica Prisecarului
O grădină de guri întinse. De purpură, negre, cu stropi stacojii, / Mândrele corole se … →
O grădină de guri întinse. De purpură, negre, cu stropi stacojii, / Mândrele corole se … →
Ploaia de primăvară singură, / cu sulița și cu chivară, / a trecut prin pădure … →
Treceam – câtă vreme – pe lângă limanuri / Prin intermundii, tărâmuri inferme, / Fără … →
Iubiți înfocați și savanți de onoare / Ca adulți ne vădesc marea lor bucurie: / … →
Garoafe roșii, crenelate – / Amfore cu parfum de mosc, / Pecetii de rubin și … →
Urcai treptele de marmură neagră în căutarea săgeții mele trasă la-ntâmplare. Și-o găsii împlântată-n poarta … →
E un altul. / Un marinar bâlbâit îl dăduse bătrânei care-l vându. Stă acolo pe … →
El nu știa ce broască are cheia / Dar era domn, așa se prenumea / … →
Eu-s o șaradă-n nouă silabe, / Un elefant, o casă masivă, / un pepene hoinărind … →
V-am lăsat vâslind cu apele / și cu soarele, / și v-am găsit uciși cu … →