Versuri corectate și adnotate
Din răsărit lumina se destramăPe cerul de-un albastru-nduioșat;M-am deșteptat, la ce m-am deșteptatCând nici un glas al vieții nu mă cheamă?.Prin simfonia muzicii ce începeVoi rătăci și astăzi inutilȘi voi purta, prin vraja lui april,Tristețile-mi pustii ca niște stepe.Prin năvile ce-n valuri de aromăTransportă bogății din port în port,Oh! sufletu-mi steril ca un astruIar va … Citește mai mult
La izvor cu apă dulceUrcam cu bagea în muntePe cărări cu floare albăCa nimeni să nu ne vadă.Pe piatră, lângă izvorBagea-mi stâmpăra din dorNe-astruca frunza de fagNoi nu mai puteam de drag.Pe otavă între floriNe iubeam până în zoriRoua ne pica pe fațăDe drag ne strângeam în brațe.Sub pom mândru, înfloritCu băgița m-am vorbitMulți ani, … Citește mai mult
Mi-aduce vântulMiros de salcâm,Miraje de pe-al viselorTărâm.Luceferii sclipescPe cerȘi, sub al stelelorMister,Visez că suntemIar sub clar de lună,Ne spunem versuriÎmpreunăȘi ne-nălțămCu gândul tot mai sus,Acolo, unde tuTe-ai dus.
Îmi era urât de moarte pe a chinului cărare,Când, iubito, deodată, te-am zărit în depărtare.Alergam ca însetatul la un murmur de izvoare,Să-mi lipesc de ele buza pe arșița cea mai mare.
Ce-i inimii mai dulce decât să-ți aminteșticuvintele iubirii? În intimă-ți cămară,plutesc în jur ecouri de șoapte îngerești,Dar vinul ca rubinul, ce arde în pahară,acuma nu mai este decât o apă-amară.Tu inima mi-o cruță. Din veci spre tine catăși-n veac o să rămână de tine îmbătată.Gelos este narcisul pe ochii tăi. Învins,că n-a aflat magia-ți, petalele … Citește mai mult
Pribegie prin vara amurgităDe-a lungul snopilor de grâu îngălbeniți. Sub bolți văruiteUnde rândunica intra și ieșea în zbor, am băut un vin înfocat.Frumoasă-i melancolia și râsul de purpură.Seara și miresmele întunecate ale ierbiiNe răcoresc cu fiori frunțile fierbinți.Ape de argint curg peste treptele codrului,Noapte și fără de grai o viață uitată.Prietenie; poteci înfrunzite spre sat.
Strofa 1.Din timpul trecut îmi amintescCe mult îmi plăcea să mă trezescCu tine în brațe în marea cu speranțeNedespărțiți de mirajul ei. Strofa 2.Mă-nvaluia gândul și mi-am amintitCum ochii tăi i-am întâlnitCum timpul se scurge, cum sufletul plângeCând nu ești aici să te sărut.U u u u u u. Refren.Doar în lumina diminețiiAm atâtea să … Citește mai mult
Te-am întâlnit în drum spre casă,Era pe înserat, erai frumoasăCu flori de câmp în păr ca o mireasăȘi c-un obraz, ca piersica aleasă.M-am apropiat de tine, mi-ai zâmbitȘi fața ta frumoasă s-a-nroșit,Eu mă uitam la păru-ți împletit.La trupul tău mlădiu și împlinit.Nu ne vorbeam, eram ca doi străiniCe se-ntâlniseră aici din întâmplareCe sunt stângaci, ca … Citește mai mult
Amurgul cască roze mari de sânge,Prin parc țâșnesc izvoare de parfum,Ascult cum plâng fântânile și cumPe nervii mei arcușul serei plânge.E-o muzică pierzându-se-n trecut,Un vis fugind pe-o strună de vioară,Trezind ecoul stins odinioarăȘi-amantele ce dorm în gropi de lut.Ce triste sunt! Cu ochii mari și reci,Se-adună gânditoare pe poteci,În mâini purtându-și inimile goale.Apoi cu gesturi … Citește mai mult
La zidirea soarelui se știe,Cerul a muncit o veșnicie,Noi muncind întocmai ne-am ales cu,Ne-am ales cu Domnul Eminescu,Domnul cel de pasăre maiastră,Domnul cel de nemurirea noastră,Eminescu, Eminescu,Mi-L furară, Doamne, adineauri,Pe înaltul domn cu tot cu lauri,Mă uscam de dor în piept cu plânsul,Nu știam că dor mi-era de Dânsul,Nu știam că doina mi-o furară,Cu străvechea … Citește mai mult