Tudor Arghezi - Iubitei Mele
IUBITEI MELE. / Printre copacii morți de vremi, / Pe stratul frunzelor căzute, / Peste … →
IUBITEI MELE. / Printre copacii morți de vremi, / Pe stratul frunzelor căzute, / Peste … →
Nu vis de piatră-n nemișcare pură, / nici rece sfinx în cremenea nevinii, / ci, … →
Aceste spinări de munți / s-au culcat / în bezna văilor. / Nu mai e … →
Fiecare firimitură de pământ avut-a viață: / fost-a chip de soare, fost-a chip de lună … →
De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte, / Oceanul cel de gheață mi-apare înainte: … →
De unde vin? – E încă-o întrebare! / Pricep eu drumu-ncoa, pot oare? / Azi, … →
Din huma grea de germeni / Se-nalță rodu-n muguri… / Prin arbori urcă seva / … →
Sfâșierea, pustiul, înstrăinarea / redevenind – sus – / dans / după ce însemnaseră haos. … →
Remember. / Anii treceau tiptil ca niște șoapte. / Unul venise de prin Miazănoapte / … →
Rămas bun, de-acum, frate de cruce. / Vei porni spre țara ta de lut. / … →