romanian poetry

Elizabeth Barrett Browning – Sonetul XXVIII

de

Scrisori ce am sunt moarte, albe, seci,Însă par vii şi freamătă când vreauSfoara s-o scot şi-n poală să le iauCu mâini care-mi tremură şi-s reci.Şi el scria – Amici suntem şi deciÎn zi de Mai voia ca eu să stauSă-mi simtă mâna, tandru să i-o dau,Lucru banal; vărsat-am lacrimi zeci.Şi tremurând, „mi-eşti dragă”, am citit … Citește mai mult

Cezar Baltag – Uitarea

de

A fost un omcare era eu însumi.Eu merg în locul lui.Și cel ce merge-n mine este golul.Privește încet acolo undepunctul țipă de lipsă de albși ziua îșicaută seara și seara lipseșteși somnul se devoră pe sineși nu adoarmeși un deal lacom își tot înghite malurile.Oarbă se deschide soareluicucuta nepăsătoare:Doamne, sunt nebună, nu poate fi adevărat,aici … Citește mai mult

Mihai Eminescu – Sara Pe Deal

de

Sara pe dealBuciumul sună cu jaleTurmele urc’Stelele scânteie-n caleApele plângClar izvorând în fântâneSub un salcâmSub un salcâmDragă m-aștepți tu pe mine (bis). Luna pe cerTreace-așa sfântă și clarăOchii tăi mariCaută-n frunza cea rarăStele nascUmeri spre bolta seninăPieptul de dorPieptul de dorFruntea de gânduri ți-e plină (bis). Nourii curgRazea lor șiruri despicăStreșine vechiCasele-n lună ridicăScârțaie-n vântCumpăna … Citește mai mult

Grigore Vieru – Poem – A Treia Variantă

de

Să treci desculț dimineațaPrin iarba verde de-acasăCu lanțul de rouă la glezne –Iată ce este Patria!Să-ți treacă prin față izvoareLa chip și la vorbă ca mama;S-auzi cum sparg străbuniiSub lut la copiii de-afarăSâmburii dulci ai luminii;Să muști din întuneric ca din măr,Desimea lui să nu te înspăimânte;Să ai o femeie și-n noapteaFără sfârșit a genelor … Citește mai mult

Ion Miloș – Imposibila Dezrădăcinare

de

Ion Miloșeste un romantic român-iugoslav-franțuzitdin SuediaE plin de bani și de porniri imperialisteZboară-n nori cu drapelul păcii în frunteȘi învață copiii limbi străineNu înțelege că la melci ești melcȘi la taur ești taurSe compară cu genii și cu sfințiȘi îmbată lumea cu liturghii literareÎn fond e un nimic incontestabilUn agent fără căpătâiNu știe să-și trăiască … Citește mai mult

Ts Eliot – Preludii – II

de

Dimineața-și dă seama firescDe mirosul de bere trezitDin strada plină de rumeguș bătătoritCu toate noroioasele picioare ce grăbescSub chioșcuri cu cafea deschise-n zori.Cu celelalte mascarade pe careLe reîncepe timpul oriTe gândești la mâinile toateRidicând umbre murdarePrin mii de camere mobilate.