Versuri corectate și adnotate
Întotdeauna e la fel, nimic nu se schimbăPloaia englezească de vară pare să dureze de secoleÎntotdeauna e la fel, nimic nu se schimbăPloaia englezească de vară pare să dureze de secole.Sunt pe pământ, tu ești în cerSunt pe pământ baby, treci pe aiciSunt pe pământ, tu ești în cerSunt pe pământ baby, treci pe aici.Întotdeauna … Citește mai mult
Suntem sătui de…e repetat în unanimitate.Dar de ce, oare? De viață nu,de moarte, vai de mine, nu e nici vorbă.La de începe bifurcareadin care fiecare braț iar se bifurcăspre a se trifurce etcetera. Și poatecă și Obiectul esteobosit să se reproducă.
Se deșteaptă, mă privește,Se așteaptă să-i spun ceva importantNimic nu e relevant atâta timpCât mi s-a spus c-am murit în ziua când m-am născutAm vrut doar să respir, dar ei mi-au spus că eMult prea puține păcate sunt înscrise în acteSunt educat ca la carte ca să spun ceva importantHei, nu ți se pare enervant … Citește mai mult
Luminile pescăriei băltesc la țărmul pustiu.Construcții de nisip, epopeea nimicului.Naufragii ori lansarea ideilor noi– dar vechi! – în care izbești sticla șampaniei.Tu stai acolo în rombul tău care-și fabrică mierea și fierea;privești noaptea lunii sceptic, zicându-i repetare și melancolie.Dar păsările care se întorc țin minte totul.Ele își amintesc repetarea, ele slăvesc repetările și spun:acolo vom … Citește mai mult
Cerul, cerul..Soarele și luna.Cerul, cerul..Soarele și lunaSoarele și luna.La la la la la laLa la la la la la.Cerul, cerul..Soarele și luna.Cerul, cerul..Soarele și luna
O zi monotonă-i urmată de-o zi monotonă,la fel. Și faptele-aceleașise-ntâmplă mereu și mereu –aceleași clipe vin și dispar.O lună care trece aduce-o altă lună.Nu-i greu de ghicit ce urmează:aceleași plictiseli, cele de ieri.Iar mâine nu mai seamănă a mâine.
Mie nu-mi place peștele lutfiskMie nu-mi place peștele lutfiskMie nu-mi place peștele lutfiskS-a stins o lumânareO să mănânc pește lutfisk
Infinitul, laolaltăcu o baltă;cu un soarede unsoare;cu o lună ce nu-i lună;varul, vântul, valul sună.iar pe sus, heretele…din toate bonetele,bâțâie (s-a isprăvit)câte-un cap la infinit.
Alergam pe o platformă infinită de betonalergam.Tăcerea era desăvârşită şi alergarea nu mi-o auzeamvederea platformei era amplă şi infinităşi n-o mai vedeam.Alergam pe-o platformă infinită de betonalergam.Deodată-un ţiuit şi platforma s-a rupt pe orizontalăşi am căzut din dimineaţă spre seară, spre foarte searăpe o altă platformă de beton infinităalergând,din tăcere neauzind, din vedere nemaivăzând.Alergam alergând … Citește mai mult
Ușile deschise prin care se văd fructeși frunze și pete de apă și pisiciușile date de perete prin care se vădalte uși, ploi și pietre și o perechede papuci verzui ca două urechi lungi;ușile deschise în fața altor uși deschisecu zona de alarmă a reciprocității lor– iar cine-a încercat să treacăn-a ajuns niciodată dincolo –și-apoi … Citește mai mult