Mihai Eminescu - Afară-i Toamnă
Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată, / Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri; / Şi tu citeşti scrisori … →
Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată, / Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri; / Şi tu citeşti scrisori … →
Cu vâsle grele odihnind de-a valma, / În ape pline de plutiri lovesc cu palma. … →
Sentimentul ghemuit în tine – cum am citit – și am crezut / o clipă, … →
Pogoară-te / dintru adâncuri / dă-mi hotărâre / că nu e nimic / în adâncuri.. … →
Savanți severi, plecați pe luneta planetară, / Ca și amanți frenetici, când vârsta le e-n … →
Stau pe terasă la un colț de stradă / și mă gândesc la toate ce-au … →
Mi-am băgat gândul într-o cutie să nu iasă, / Foaia și pixul demult stau pe … →
Recunosc, am dat-o și prost / Am greșit de multe ori / Și simt că … →
Numai / pietrele. / Știu / să / tacă. / Alt / cuvânt. / Altă … →
Umplut de versuri. / Sau umplut de gol. / Maxi și minieresuri. / Clipa trece … →