Versuri corectate și adnotate
Sus, pe Argeș, pe la munți,Au rămas codrii cărunți;Jos, pe vale, prin zăvoi,Se cobor turme de oi,Iar un cuc cu pană surăȘi-a spus numele din gură:“Cu-cu!”.De prin garduri, de prin vii,Cintezoii auriiZis-au din ciripiturăUnei tufe de răsură:“Soro fă, deșteaptă-teȘi spre soare-ndreaptă-te,So-ro!”.Iar prin crânguri s-aud semneGhionoaia taie lemne,Gaița, într-o gârneață,Se proclamă cântăreață,Iar din mreaja somnuluiIes gândacii … Citește mai mult
Când fetița mea clipește și rândunelele își iau zborulde pe streașina genelor ei,când se decide să șteargă crusta realitățiiîncepe cu florile de pe covor: le stropește cu apă să creascăși se deschide o grădină de galben prin care plutim cu toții,însă ea pansează rănile cerului unde s-a rănit de pământ,ascunde în buzunar un nor.Nu ne … Citește mai mult
Foaie verde trei smicele,Pe deasupra casei meleTrece-un stol de rândunele,Dar nu-i stol de rândunele,Că-s tot dragostile mele,Dragostile de an-varăLe-am uitat pe prisp-afară,Nu știu vântul le-a luatOri porcii mi le-au mâncat.
Pe pagina de cer senin, de-o oră,Un Dumnezeu – pe semne caligraf –Ne-ncurcă-n scriitura lui sonorăŞi taie zarea-n dungi de telegraf.Apoi ne prinde-n ele câte unaCa buchiile dintr-un alfabet.Şi-n cerul vânăt de amurg ca pruna,Când le citeşti – te pomeneşti poet.
Strugurii sunt copți, arat e câmpul,Muntele se desprinde de nori.Pe oglinzile prăfuite ale veriiCăzută e umbra,Printre degetele nesigureLumina lor e clară,Și de departe.Cu rândunelele fugeSfâșierea de pe urmă.
Au să vină ploi line, cu iz de pământ,Rândunelele-au să zboare, licărinde în vânt;Și broaște în smârcuri au să cânte în noapte,Și pruni au să-albească-ntr-un clocot de lapte;Prigori îmbrăcați în peneluri ce ardAu să fluiere, galeși, cocoțați pe vre-un gard;Nimeni n-o să știe de război, n-o să știeNici măcar atunci când n-o să mai fie.Nu … Citește mai mult
Ploaia a și sosit la noi,răscolește văzduhul tăcut.Rândunele-nfioară stinsele apeale măruntelor lacuri lombarde,zboară ca pescărușii zvâcnind după pești;peste gardul livezilor fânul își poartă mireasma.Încă un an s-a stins arzând,fără o plângere, fără un strigătcare să-nvingă o zi pe negândite.
Ce sărbătoresc rândunelelesau ce jelesc rândunelele azi,zburând ca scoase din mințiîn jurul zidului-nalt,izbindu-se una de alta,zdrobindu-și de ziduri delicatele aripi?Vertiginos coboară și urcăocolindu-se, căutându-se între ele,înconjurând ca pe o sfântă ieslezidul incandescent în soare.De ce se-ndepărtează și se-ntorc în același loc,parcă ar căuta ceva,parcă cineva mult așteptat n-a mai venit,parcă nu vor să creadă într-un … Citește mai mult
Vezi, rândunele se duc,Se scutur frunzele de nuc,S-așază bruma peste vii –De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?. O, vino iar în al meu braț,Să te privesc cu mult nesaț,Să razim dulce capul meuDe sânul tău, de sânul tău!. Ți-aduci aminte, cum pe-atunciCând ne primblam prin văi și lunci,Te ridicam de subsuoriDe-atâtea ori, de-atâtea … Citește mai mult
Vezi, rândunelele se duc,Se scutur frunzele de nuc,S-așază bruma peste vii –De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?. O, vino iar în al meu braț,Să te privesc cu mult nesaț,Să razim dulce capul meuDe sânul tău, de sânul tău!. Ți-aduci aminte cum pe-atunciCând ne plimbam prin văi și lunci,Te ridicam de subsuoriDe-atâtea ori, de-atâtea … Citește mai mult