https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-aspiratie https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-aspiratie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=84533 →]]> Inspir, tot inspir, tot văzduhu-l inspir
Ca să-mi umplu torace de saci aerieni.
Mă-nalț, tot mă-nalț în înalt de Zefir;
Oasele îmi sunt goale… nu vă vreau pământeni.
N-am pene, n-am puf, sunt balon de săpun;
Mi-a rămas doar curatul de suflet spălat.
Mă îndrept spre liman, spre planeta Neptun;
Am un dor de-un albastru total, azotat.
Nu mă vreau putrezire de suflet pierdut
Căci am alte idei, nu fac parte din voi;
Sunt mai pur, mult mai pur și țintesc absolut.
De mă vreți înapoi vă revin în strigoi.
Este-un greu pe Pământ și îl faceți mai greu,
Sunteți huma și lutul sau cernoziom.
Eu îmi vreau ușurința, planarea de zeu;
Nu de trup am nevoie doar d-ergii de-atom.
De-aș putea aș purta doar axoni, neuroni,
Căci ce-i timp petrecut este-n ei experiență;
Las trăitul meschin și ambiții și hormoni
Căci oricum în neant nu sunt trup, îs existență.
… în esență!
01. 07. 2010

]]> https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-aspiratie/feed 0 https://versuri.pro/alexandru-macedonski-pe-balta-clara https://versuri.pro/alexandru-macedonski-pe-balta-clara#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=87937 →]]> Pe balta clară, barcă molatică plutea,
Albeți neprihănite curgeau din cer; — voioase
Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase;
Oh! albă dimineață, și visul ce șoptea,
Și norii albi — și crinii suavi — și balta clară,
Și sufletul — curatul argint de-odinioară —
Oh! sufletul! — curatul argint de-odinioară.

]]> https://versuri.pro/alexandru-macedonski-pe-balta-clara/feed 0 https://versuri.pro/sylvia-plath-febra-42 https://versuri.pro/sylvia-plath-febra-42#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=65066 →]]> Pură? Ce vrea să însemne asta?
Limbile Gheenei
Sunt plicticoase aidoma celor trei limbi.
Ale plicticosului, pântecosului Cerber
Care șuieră-n poartă. Incapabil
Să lingă fără prihană.
Tendonul în febră, păcatul, păcatul.
Plânge mucul de iască.
Miros de neuitat.
Al unei candele stinse!
Iubire, iubire, din mine se desprind lungi trâmbe de fum
Ca eșarfele Isadorei, mi-e teamă.
Că una din ele se va răsuci și rămâne-ntr-o roată.
Sunt galbene fumuri, opace
Care-și creează elementul propriu. Nu vor să se ridice.
Preferă să se-nvârtă în jurul globului
Sufocându-i pe vârstnici, umilind pe umili
Și pe plăpândul.
Prunc de seră în pătucul lui,
Sinistră orhidee
Spânzurându-și grădina spânzurată-n văzduh.
Drăcesc leopard!
Radiația l-a făcut alb de tot
Și-ntr-un ceas l-a ucis.
Îngrășând trupurile celor vinovați de-adulter
Asemenea cenușilor Hiroșimei, devorându-le apoi
Păcatul. Păcatul.
Dragul meu, toată noaptea
Am pâlpâit sus, jos, sus, jos,
Cearșafurile sunt grele ca săruturile unui bătrân libidinos.
Trei zile, trei nopți,
Zeamă de lămâie, zeamă de pui
Zeamă care-ți revine în gât.
Mă simt prea pură pentru tine sau pentru oricare.
Trupul tău
Mă rănește cum îl rănește lumea pe Dumnezeu. Sunt un opaiț.
Capul mei e o lună
Croită din hârtie japoneză, pielea mea-i bătută în aur,
Neprihănită și scumpă.
Să nu te sperie această febră. Și nici lumina mea.
Când rămân singură mă transform într-o uriașă camelie
Dogorind, venind și plecând, călduri peste călduri.
Cred că mă ridic,
Cred că pot să mă-nalt
Bobițele de metal fierbinți suie și eu, iubitule, eu.
Sunt doar acetilenă pură
Virgină
Privegheată de roze.
De săruturi și slavă,
De tot ce-nseamnă aceste lucruri roz.
Nu tu, nici el,
Nu el, nici el
(Eu-rile mele se destramă, jupoane de târfă bătrână)
Spre Paradis

]]> https://versuri.pro/sylvia-plath-febra-42/feed 0 https://versuri.pro/marin-sorescu-pictura-cu-crin https://versuri.pro/marin-sorescu-pictura-cu-crin#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=65777 →]]> Pictura cu crin.
Și aș dori să te păstrez
În clipa aceasta de strălucire
Ca pe-o floare, care se dăruie singură
Unei picturi cu sfânt.
(Vezi arhanghelul cu crinul în mână.)
Sigur, eu nu sunt sfântul!
Dar îmi place imaginea și o păstrez.
Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete
(Volumul II sau I?)
Legate în piele, oricum.
Cum se mai adună și viața noastră!
Ca un film de desene animate,
Făcut din cuvinte scrise.
Ce nevoie avem de aceste priviri în urmă
Și toate aceste întâmplări
Mai mult sau mai puțin necesare,
Pe care, până la urmă,
Suntem tentați să le credem chiar fericite?
Sunt însăși viața noastră cu gust amar
Care tânjește după o lacrimă de căință,
Ca să-l mai dilueze.
Ai trecut ca o umbră prin toate aceste încăperi
Ale castelului tău
(Nu din Spania, desigur!)
Și nu te-a întinat nimic
Nu te-a atins nicio armă din panoplia
Ghiftuită de spade, din sala armelor.
E nemaipomenit cum frumusețea ta știe să se apere
Și chiar dacă nu mi-ai fi spus o vorbă
Pentru mine ai fi fost mai limpede
Decât primul meu gând de dimineață.
Azi-noapte am fost mai epici –
Și cuvintele tale
Le-am văzut strecurându-se
Prin fereastra întredeschisă,
Prefăcându-se în fulgi,
Pentru neîntinarea orașului.

]]> https://versuri.pro/marin-sorescu-pictura-cu-crin/feed 0 https://versuri.pro/michelangelo-237 https://versuri.pro/michelangelo-237#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=70518 →]]> O, ce alese desfătări procură
integrei minți întâia dintre arte,
ce oglindește-n lut ori în stânci sparte
ce-avem mai viu în frageda făptură!
Iar dacă vremea aprigă și dură
sluțește frumusețea, avem parte,
din tot ce-n noi trezea plăceri deșarte,
de-ntâia amintire-n zona pură.

]]> https://versuri.pro/michelangelo-237/feed 0 https://versuri.pro/constanta-buzea-ioana https://versuri.pro/constanta-buzea-ioana#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=75395 →]]> Ce pură îmi apare gura ta
Supus stă roșul ca un palid vin
Cum sub un strai de cristalin avea
Un ghimpe planta fără de venin.
Cum somnul pentru vise e făcut
Sângele tău păstrează urme sfinte
Din gândurile mele din trecut
De care nu-mi voi mai aduce-aminte.

]]> https://versuri.pro/constanta-buzea-ioana/feed 0 https://versuri.pro/constanta-buzea-plans-de-patimire https://versuri.pro/constanta-buzea-plans-de-patimire#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=75457 →]]> Abia când vânătorii cu alice
Cât meiul copt și scuturat din spice
Ne vor vâna candorile și nouă,
Abia când or să care fără bice
Ochii, precum trăpașii, plâns de rouă
Și plâns de pătimire, cum se zice,
Abia atunci când starea noastră nouă,
Atât de pură-ncât o să se strice
De cât noroi se face-n jur când plouă,
Abia când focul o să se ridice,
Va fi să vezi și tu ce moarte ouă
Sorbiră timpul dându-ni-l în două.
Grămezi de scrum pălite și pitice.

]]> https://versuri.pro/constanta-buzea-plans-de-patimire/feed 0 https://versuri.pro/camil-baltazar-tristan-si-isolda https://versuri.pro/camil-baltazar-tristan-si-isolda#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=79077 →]]> Cu soarele din toamna asta chilimbară,
Azi ți-am simțit, întâia oară,
Trupul, ca un destin și ca un scut
Pe trupul meu așternut.
Albă ardeai în calma noastră-adorare,
Din care mâinile-mi un nimb ți-au fost încins,
Iar toamna când pojarul și-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tăcută învâlvorare.
Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Albă; toamna, printre lacrime filtrată
Punea-ntre noi a lui Tristan jurată sabie
De înălțare și de puritate.

]]> https://versuri.pro/camil-baltazar-tristan-si-isolda/feed 0 https://versuri.pro/juan-ramon-jimenez-visare https://versuri.pro/juan-ramon-jimenez-visare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81267 →]]> Chip tandru și măreț de consolare,
Soare ce vii pe mările-ntristate,
Tu crin al păcii, plin de puritate,
Trofeu divin în lupta mea cea mare!
Grandoarea ta e plină de splendoare,
Ca florile cerești și parfumate,
Când m-ai privit, cu capul dat pe spate,
Simțeam că zbor de-atâta încântare.
Mă ții în brațe, inima nu geme
Când stau la pieptul tău, ci vesel bate,
iar închisoarea îmi devine dragă.
Chiar dacă frântă e de multă vreme,
săruturile tale înfocate
o fac acum să fie iar întreagă.

]]> https://versuri.pro/juan-ramon-jimenez-visare/feed 0 https://versuri.pro/julio-florez-roa-candoare https://versuri.pro/julio-florez-roa-candoare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81414 →]]> Cerul era albastru, albastru, albastru.
Răsuflarea cu care ardeai luna cuptor
începuse să rumenească măiastrul
poienii, pe unde șerpuia un izvor.
În depărtări, fumul unei colibe de duh
ca vălul miresei neatins și cernut,
se ridica pierzându-se-n golul văzduh
cu aripă de zbor, ondulant și tăcut.
Deodată mi-ai spus: „Iubirea mea
este pură și blândă – o lungă derea
ce șopotește prin lutul sihastru”.
Și m-ai privit apoi, atât de alene,
cu inima pândind printre gene.
Și sufletul tău era cerul albastru.
Candor.
Azul.. azul.. azul estaba el cielo.
El hálito quemaste del estío
comenzaba a dorar el terciopelo
del prado, en donde se remansa el río.
A lo lejos, el humo de un bohío,
tal de una novia el intocado velo,
se alza hasta perderse en el vacío
con un ondulante y silencioso vuelo.
De pronto me dijiste: El amor mío
es puro y blando, así como ese río
que rueda allá sobre el lejano suelo.
y me miraste al terminar, tranquila,
con el alma asomada a tu pupila.
Y estaba azul tu alma como el cielo.

]]> https://versuri.pro/julio-florez-roa-candoare/feed 0