Ion Miloș – Viitorul
A vrut omul să zboare și zboarăSă cucerească miezul universului și-l cucereșteMinuni după minuniÎntr-o ziN-o să ne mai cadă părulDintâi n-o să se mai striceTehnica ne va duce în raiCu avionul
Progres
Ion Miloș – La Moscova Ca și la Washington
La Moscova ca și la WashingtonIdei optimiste țin oamenii de mânăȘi făgăduiesc Binele și PaceaPortocale vesele și trandafiri auriiLa Moscova ca și la WashingtonMuncitorii nu mai luptă pentru libertateAcum vor confortul și fericirea personalăMor în fiecare seară de obosealăDar își închipuie că trăiescNumai pentru că se scoalăÎn fiecare dimineațăȘi pleacă la muncăCu inevitabilitatea istoricăA utilității … Citește mai mult
Ion Miloș – Tehnica
Tehnica nu strică lumea, ci o face și-o ridicăEra de piatră, era de fier, era atomică, era informaticăInformație cognitivă maximă, risipă expresivă minimăScoți ideile cu burghiul și le azvârli în vânt cu macarauaFaci din pietre floricele și din pene l’eau de viePui cartelă, apeși butonul și pe panoul de comandăAl calculatorului electronic apar minuni după … Citește mai mult
Ion Miloș – Progresul
Mușcând din fructul opritAdam a pierdut raiulDar a creat omenireaFurând foculPrometeu a pierdut CerulDar a luminat omenireaOmorându-și frateleCainȘi-a ridicat standardul de viață
Ion Scriba – Religia E-Un Cult Misteric
Religia e-un cult mistericPrin jurământ ținând secretulDe a păstra în întunericPe cei ce nu știu alfabetul.Politica, Religia,Un cor afon ce te-nspăimântă,Căci toată Omenirea cântă,Dar fiecare, altceva.Politica? Lătrat de javre!Religia? Întunecime!Progresul vrea mereu victimeȘi evoluția – cadavre!.În smog de sânge pe funestaIstorie contemporană,Progresului să-i fie hranăÎși fierbe pruncii veacu-acesta!
Ion Caraion – Argument
Trec anii ca niște măgari.Copiii s-au făcut mari –ici un homuncul, dincolo de corci,trec anii ca niște porci –.Eu dorm într-un proroc din Egipt.Poate că lucrurile pe care le-am cunoscutsunt la fel de murdare.
Walt Whitman – Mărunt E Tâlcul Cântecului Meu
Mărunt e tâlcul cântecului meu,cu astea cât de mare este:e omul simplu, omul independent.Pe-acesta, spre, spre folosul Lumii noi, îl cânt,Cânt fiziologia omului din creștet până-n tălpi.Nu numai chipul, ori doar cugetullui ar fi vrednice de muze. Eu spuncă Omul întreg de departe-i mai vrednic,Eu deopotrivă cânt: Bărbatul și FemeiaDar nici tâlcul acesta nu-l îngrădesc, … Citește mai mult
Walt Whitman – O Libertate Întoarce-Te
O, libertate, întoarce-te, războiuls-a sfârșit,Dar el și din toate câte-au să mai fie ridică-te dârză,neșovăind în marș prin lumea-ntreagă,Revin-o din țări ce privesc spre trecut, culegându-icu zel mărturiile,Lasă poeții pierdutelor glorii ale istoriei cu trenăsclipitoare,Lasă legendele lumii feudale, triumfuri de regi,robia și castele.Întoarce-te spre lumea care vine, ursită viitoarelorvictorii – și dă uitării lumea retrogradă,Las-o … Citește mai mult
Walt Whitman – Cântecul Arborelui Sequoia – 3
Nou venit într-o lume nouă, ce-i drept, dar de multpregătită,Îmi pare că și văd geniul modern, odrăslit din realși ideal,Îl văd desțelenind pământul pentru a face loc uneiomeniri și mai cuprinzătoare: adevărataAmerică, moștenitoare a unui trecutcât de măreț,Să construiască un viitor mai măreț încă!
Walt Whitman – Pornind Din Paumanok – 17
De-aici înainte se revarsă mai repede,Elemente, rase, încrucișări de neamuri bătăioase,agere, cutezătoare,O lume nouă, din nou primitivă, cu ochii în zareaunei glorii nepieritoare,O nouă rasă, mai mare decât cea dinainte, cu altelupte,O nouă politică, o literatură și o religie nouă, cunoi invenții și arte.Pe acestea le vestește acum glasul meu – nu-mimai e somn, mă … Citește mai mult