Versuri corectate și adnotate
Am fost logodnicul durerii,Cobzarul cu aceleași strune,Ce-și țese cântecu-nvieriiDin stihuri de îngropăciune….În noaptea mea înviforată,Drumeț îndrăgostit de soare,Am fost o harfă spânzuratăPe-o strașină de închisoare….Zidit din lacrimi și dezastreEu am vestit o lume nouă,Voi mi-ați dat vaietele voastre,Eu v-am dat inima mea vouă.În zile lungi de pribegie,Biet rob lovit de biciul urii,Eu am purtat de-o … Citește mai mult
Zorilor, zorilor,Voi, surorilor,Să nu vă grăbițiȘi să năvălițiPână s-o gătiȘi s-o primeniDalbul de pribeagCă pleacă din prag,Mai stați până mâineCa să-și ia o pâine,Pâinea să-i ajungăCă e calea lungă,Să-și ia vin din viePentru pribegieȘi călătorieCă e pe vecie.Vremea vremuiește,Dalbul pribegeșteCă e călătorDin Țara cu Dor,Țara Doinelor.
Cântă cucu-n mărăciniPleacă tinerii româniOf, mai doamne, greu e dorulSă muncească pribegiiRămân satele pustiiOf, mai doamne, greu e dorul. Refren:Geaba-i pământ roditorRomânu-i tot călătorAmară-i străinătateaGeaba-i aur în CarpațiCă românii-s tot plecațiAmară-i străinătatea. E chin viața omuluiCând pleacă din casa luiOf, mai doamne, greu e dorulSă muncească la străiniȘi pe mult și pe puținOf, mai doamne, … Citește mai mult
Simțeam un dor nelămurit de a plecaspre « undeva »în zi de vară,când păsările-n sân de crângaleanurile-n cânt își plâng.O, doru-n straie de melodie clară!..Și am pornit ; nu știude-aveam în minte grija ca s-ajungspre-un sat, nici gândul că-o să fiupribeagpe-un drum necunoscut și lung.Și m-am lăsat în voia lui ca să mă poarte..aceleași căi … Citește mai mult
Vin iarăși anii lungi de pribegie,Și-ngândurat el face orice pas;Nu cântă, să se roage nu mai știe,Dar când poteca-i grea, un scurt popasFac ochii lui încețoșați, martirii,În inima-i și-n inima iubirii.
Northumbria-n zăpada a zărit-oȘi-a pașilor tăi urmă a uitat.Se scurg de-atunci apusuri ne-ncet.Prăpastia-ntre noi au adâncit-o.Tu, frate-n umbră lentă-ai cizelatMetafore cu spade-n largul mării,Cu spaime în desișul depărtăriiȘi-urâtul pribegiei adunat.Cum aș putea să-ți aflu-nfățișarea?Sunt lucruri de uitare doar păstrate.Nicicând nu voi cunoaște-acestea toate.Zadarnică-mi rămâne cercetarea.Tu drumul pribegiei l-ai urmat.De fier ți-e cântul ce ni l-ai … Citește mai mult
Deasupra mării triste-a depărtării,Se-aud chemări spre țărmul cunoscut,Din înălțimi ce par că s-au pierdutÎn orizontul negru-al înserării. Sunt păsări ce se-ntorc din pribegieȘi își îndeamnă aripile-n zborSpre un meleag mai ademenitorDecât oricâte-n lume pot să fie. E lumea cu dintâia lor lumină,Aceea de-nceput, de primă ziÎn care, în menirea lor de-a fi,S-a încrustat cuvântul „rădăcină”. … Citește mai mult
Privesc, din cerul unui vis,Un trup ce doarme liniștit,Părând că-n viață-i mulțumit,Iar tot ce ar mai vrea, a scris:E-o rugă scrisă pe-nseratDin gândurile care-au fostPrin ce va fi și noul rostCând sufletu-i va fi plecat.Destinataru-i DumnezeuȘi-i scrie doar c-ar vrea să fieNu suflet într-o pribegiePrin depărtatul Elizeu,Ci vânt, Ei lacrima să-i ia,Când se va scurge … Citește mai mult
Mămică dragă și bunăAsta-i seara de pe urmăCe-o petrec singur departeAici în străinătateMâine-acasă mă pornescCă de dor mă prăpădesc, mamăMai greu ca doru tău nu-iPe fața pământului, mamă. Greu îi dorul de nevastăCe inima îmi apasăDorul de copii mă frigeAștept ”tată” să mă strigeDor de sat și nemureleÎmi aduce-n suflet jale, of dorToate le duc … Citește mai mult
Dimineața mă sculai,Drumu-n codru apucai,În codru pe-o cărăruie,Nimenea să nu mă știe,Numai cucul frățiorȘi privighetoarea-n zbor,Că și cucu-i tot ca mineSingur și n-are pe nimeni.Când vine primăvaraCucu-ncepe a cânta,Dar eu n-am la cin’ să cântCă-s singură pe pământ,Fără frați, fără surori,Fără niciun ajutor,Singurică prin străiniCa floarea prin mărăcini.Că neicuța m-a lăsat,M-a lăsat și a plecat,Dar … Citește mai mult