porumbel – Versuri.pro

Elena Farago - Un Porumbel

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Un porumbel căzut-a, din zbor, pe-o stâncă-n mare,
Și-i mic de tot săracul, de-abia a prins să zboare! …
Vin valuri mari și-n stâncă se lovesc, și lui îi e frică,
Și trist își ascunde capul, și-aripile-și ridică
Când stropii săriți din valuri pe pene-i cad și-l udă,
Dar piuitul jalnic nu-i nimeni să-l audă! …
Ci iată-o porumbiță ca-n zbor zorit sosește:
E mama lui ce-l cată, plângând, de când lipsește.
Și-i lângă el acuma și-l ciugulește dulce
Să-i treacă spaima și-apoi să meargă să și-l culce.
Și-ncet spre cuib acum zbura-vor împreună-
Să-l încălzească mama, să adoarmă-.
Noapte bună! …

Johann Wolfgang Von Goethe - Vulturul și Porumbelul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nălțând un vultur tânăr aripa-i
Prădalnică,
L-a nimerit săgeata vânătorului
Și-i reteză aripei drepte
O vână.
În crâng de mirt s-a prăvălit,
Își mistui durerea vreme de trei zile;
Zvâcni în chinuri trei nopți lungi, nespus.
La urmă îl tămădui
Un leac ce-i pretutindeni răspândit
De-atotvindecătoarea Fire.
Și furișat afară din tufiș,
Întinse aripile – ah! –
Elanul zborului era pierdut!
Abia se ridică – ce trudnic –
Deasupra țărnei,
Să-și caute mărunta pradă;
Apoi cătă odihna, obidit,
Pe-o stâncă joasă, la pârâu.
În sus privește spre stejar,
În sus spre bolți,
Și lacrimi umplu ochii falnici.
Dar iată-n crengi de mirt că zburdă
Foșnind ușor, doi porumbei.
Se lasă-n jos și, tot mișcând căpșorul,
Lângă pârâu pășesc pe aurul nisipului
Și-n voie gânguresc;
În preajmă ochii roșietici galeș cată
Și văd pe cel adânc mâhnit.
Curios și dornic de tovărășie
Hulubul zboară-alături pe-un tufiș.
Privind cu drag și mulțumit de sine.
„Ești întristat, – rostește iubitor –
Nădejdea nu ți-o pierde, drag prieten,
Aici de toate poți afla
Și vei gusta în tihnă fericirea!
De aurita creangă ce te apără
De arșiți, de nămiază, nu te bucuri?
Spre raza soarelui în asfințit
Nu poate-n voie să se-nalțe pieptul tău
Aproape de pârâu, pe mușchiul moale?
Te plimbi prin roua proaspătă, prin flori,
Culegi prisosul de ierbi
Din pădurice;
Când te-ai hrănit pe plac, îți potolești
Ușoara sete la izvorul argintiu, –
O drag prieten, fericire-adevărată
În cumpătare vei găsi.
Prin cumpătare
Oriunde-ndestulare poți afla!”
„– Ești înțelept!” – grăi rănitul vultur
Tot mai adânc în sine cufundat.
„Înțelepciune! Vorba ți-i de porumbel!”

Johann Wolfgang Von Goethe - Iubitor de Artă și Critic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Odată un băiat avea
Un porumbel pestriț, frumos, gingaș,
Din gura lui mîncare îi dădea
Cu-atîta drag cum face-un băiețaș.
Și de hulub avea atîta bucurie,
Că nu mai putu pentru sine s-o ție.
Trăia prin vecini un cumătru vulpoi,
Hîrșit, dedat la palavre de soi.
El deseori pe băiat desfătase
Cu minuni și minciuni și cu tot ce-i turnase.
„Lui trebuie să-i arăt porumbelul!”
Fuga dădu. Îl găsi tolănit cum îi e felul.
„Uite, vulpe, ce mîndru hulub, ca-n povești!
Văzut-ai așa hulub de cînd ești?”.
„Să-l văd!” – Băiatu-l dădu. – „Merge și-așa;
Dar tot îi lipsește cîte ceva.
Penele, spre exemplu, prea scurte-au ieșit.” –
Se puse cumătrul pe jumulit!
Băiatul țipă. – „Înfige-i pene mai tari, băiețele,
Astea nu-l prind și nici nu se avîntă.”
Gol rămase – un monstru! – bucăți, bucățele.
Băiatu-avea inima frîntă.
Cine-i băiat se recunoaște, apoi
Să se păzească bine de vulpoi.

Grigore Vieru - Hulubașul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Gru-gru-gru, hulubaș, / Gru-gru, gru, drăgălaș! / Stai că n-o să-ți fac nimic, / Nu ... →

GBass - Porumbel

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Marioneta legată își prevede sfârșitul
Mă privește și-mi spune, tinere să fii tu
Deodată oftează și-nchide ochii lent
Cade-n somnul veșnic rece ca de ciment
Nu mă lăsa iubito, doar de tine-am nevoie
Uite sunt mai plin de viață ca Arca lui Noe
Dar plutesc în delir pe valuri negre de noapte
Tu adu-mă-napoi căci mă zgudui din șoapte
Și lasă-mi din viața ta, măcar o fărâmă
Torace de piatră inima mi-o sfărâmă
Dar tot la mine vii ca un porumbel acasă
Să-ți dau aripi din nou, iubito le găsești pe masă
Și știu că ești geloasă, dar am fost acolo
Am trăit fără tine și sincer mă ascund
Să-i dau inimii mele iar frâu de-a fi solo
Te iubesc, îmi pare rău că n-am spus-o mai mult!

Ingeborg Bachmann - După Acest Potop

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

După acest potop
vreau să fiu porumbelul,
nimic altceva decât porumbelul,
să fiu încă odată salvat.
M-aș scufunda în marea aceasta!
Dacă n-ar zbura,
n-ar aduce
frunza în ultima clipă.
În traducerea lui Dan Dănilă

Nichita Stănescu - Anica

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Anica.
Sughița:
Cineva gândea la ea.
Cam peste-o lună-i dusă la vedere
Odaia zace în tăcere,
Perdeaua are ciucuri, crețuri,
Pe masă – cinci dulcețuri.
Când se-ntoarce de la el,
spârc, pe ea, un porumbel.
Petițoarele îi spun
că-i semn bun.
Octombrie 1954

Nord - Arc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Hai, zboară, micuțule!
Hai, mori, micuțule.
Hai, zboară, micuțule!
Hai, mori, micuțule.
Eram mic și rău și prost și orb,
Era mic și bun și alb și tot
L-am ucis la asfințit
Și-am plâns mult pe corpul lui.
I-am întors capul, nu-i suportam privirea:
Parcă m-ar fi condamnat deja pentru
Crima mea. Deci el m-a împins
Să-l eliberez cu mâna mea, cu
Mâna lui. Deși nu vroiam am simțit
Sub pielea mea oasele-i frânte.
Când eram mic am sucit gâtul unui porumbel,
Cred că m-a durut mai mult decât pe el.
Îi simțeam pulsul nebun în mâna stângă
Și-atunci cu dreapta l-am
Înfiletat pe sine în sine
Atent și crud și blând și doar
Din dorința ca mesajul din el
Să rămână mesajul din el.
Când eram mic am sucit gâtul unui porumbel,
Cred că m-a durut mai mult decât pe el.
Acolo unde nu va mai zbura
Am presupus că-i va fi destul de frig
Și i-am pregătit un fular răsucit
Pe degetul meu: stors
De apă, de vlagă. De când
Port rufa asta pe brațe?.
Zbor ușor, somn ușor,
Giulgiu cu două pete sângerii.
I-am răsucit căutătura-n el, mi-am
Răsucit și eu căutarea-n mine acum.
Printre zăbrele mă uit la cer din când în când
Și-aștept o-ncheietură
Să-mi comunice destinația
Și să-mi încheie lunga așteptare.
Punct via coloana a infinitului.

Tomas Transtromer - Bornele Kilometrice

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Bornele kilometrice / pornite la drum. / Auzi porumbelul pădurii. →