Benedict Corlaciu - Prezicere
Atât de-nfrigurata pleoapelor pojghiță / tremură în somnul albastru – cafeniu. / E târziu, fetiță, … →
Atât de-nfrigurata pleoapelor pojghiță / tremură în somnul albastru – cafeniu. / E târziu, fetiță, … →
Privește, toamna vine și pune-n trestii flaut- / Eu caut fără vrere și nici nu … →
Ce seară! Ceru-i sumbru; vorbim cu glasuri joase; / Căldura şi parfumul se prigonesc ciudoase. … →
I. / 1. / Sfincșii nu mai pun întrebări, cuprinsă de neastâmpăr, mâna mea târăște … →
Copilăria mea-i doar amintirea unei curți din Sevilia / și o grădină unde rodește lămâiul … →
Poate că pământul plutește, / Nu știu. / Poate că stelele sunt mici tăieturi de … →
Avram Iancu. / Dormind înaintează cântând din fluier stins / Învinsul crai al adormirii noastre, … →
Cântecul. / Cântecul ăsta îl scriu pe frunze cu-o dudă, / În urma mea vin … →
Încă un pas. / Atât de puține lucruri mă pricep să fac / Nici piersici … →
Iluzionistul recita / Anabasis. / Afară ningea. / Noi ascultam răsuflarea viței de vie. / … →