Ilarie Voronca - Mai Târziu
Prin gratiile cerului zilele se dau peste cap ca maimuțele, / marea își scoate limba … →
Prin gratiile cerului zilele se dau peste cap ca maimuțele, / marea își scoate limba … →
Tu vrei fulgerarea, cuțitele arunci, / deschizi ale aerului calde artere; / orbindu-te, din pulsuri … →
Atârn din crengi ca o zăpadă / în primăvara văii, / mă poartă vântul ca … →
De mult ce-am privit marea, / pe oameni / și inima noastră, / ochii ni … →
Doar clopotele mai rostesc tăcerea; / trec, cârduri-cârduri, amintirile sub pomi, / trec vacile triste-n … →
Câteva tufișuri arse de soare la subsuoara verii, / câteva tufe de jaleș, / de … →
Prin deschizăturile pătrate-ale celulelor, / ochi mari au privit moartea-n față, / au privit noaptea … →
Tăiat de viscol, pare că aleargă – / străini care nu știu cărarea atunci omătul … →
Iartă-mă, ţi-e părul alb înzăpezit, / Iartă-mă, că lângă tine eu nu sunt, / Iartă-mă, … →
II. / Deoarece, senino, mireasă mi-ești și soră / Și călăuză-naltă pe valul ce-am urcat, … →