Nicolae Ţaţomir - Cuvântul
Nu poate fi, nu este, n-a fost decât așa: / Pe bidivii vremii săltând ușor … →
Nu poate fi, nu este, n-a fost decât așa: / Pe bidivii vremii săltând ușor … →
Arta-i o floare sortită să piară pentru a înțelege mai bine omenirea / Frumusețea vieții … →
Eu nu-ți cunosc a glasului dulceață, / Ci chipul numai, blând, ți l-am zărit; / … →
Zâmbind cu umeri ascuțiți, / cu părul, fără noimă încăierat la tâmple, / cu irișii … →
Am visat azi-noapte sărutări, / Câmpuri de garoafe zdrențuite. / Soarele cu zveltele-i cuțite / … →
În marea cutie neagră / stă praful cel negru / și-n el, lingurița cea neagră. … →
Amețind, / mi-a căzut din mână capul, / capul ce-l țineam în mână. / Mascărici, … →
Marea, sclipind, era ochiul unic al lumii / pe care se înregistrau imaginile noastre / … →
Nu tresări în somn, iubito…. / Sunt crengile iernii, ciocnind / fereastra, cu sârme de-argint… … →
Am iubit de când mă știu / Cerul verii, străveziu, / Despletitele răchite, / Curcubeiele … →