Cezar Bolliac - Și Ce-Ar Fi Poezia?
Te privesc, şi urcă / De dragoste aprinsă, / Până la buzele mele inima. / … →
Te privesc, şi urcă / De dragoste aprinsă, / Până la buzele mele inima. / … →
Trecea spirituală ca demența, când s-a apropiat / și-am mirosit-o ca o pasăre, frumusețea ei … →
Toate sunt sub semnul tău, Apollo. / Clipa plouă-n noi torențial. / Ieri a râs … →
Poezia e incomunicabilă. / Rămâi anapoda în colțul tău. / Nu iubi. / Aud vorbindu-se … →
În ambigua intimitate / pe care ei ne-o îngăduie / putem umbla goi / pe … →
Mamei. / O, ce m-aș fi făcut dacă n-aș fi fost om? / Mamă istovită, … →
Ușile erau din cedru, / colțurile panourilor din aur / și fetele erau blonde; / … →
Pun pe foaie idei ce nu-s întâmplătoare, / Gânduri sparte, versuri aruncate ca dintr-o carte. … →
Ești tânără, frumoasă și cuminte, / Ești idealul dornic al soției, / Căminul tău e … →
Vântul smulge frunza moartă / Pe pustiile cărări, / Raza gândului mă poartă / În … →