Versuri corectate și adnotate
Doi dușmani fără-astâmpăr în urgieÎn inima poetului se bat:A țărnei din aproape tiranieȘi-al cerului un ecou depărtat!În jos atârnă-n greutate lutul;În sus se-nalță-al însuflării foc…Se rumpe inima la tot minutul:Vrăjmașii și-au ales același loc!Cumplită-i lupta! ea se poate simți!Dar n-o deplânge-al graiului penel:El zugrăvește plastice morminte,Mormântul inimii i-ascuns de el!Sunt clipe când văpaia cea sublimăSe … Citește mai mult
Vânt dezlănțuit îngânăCeru-albastru-nsângerat.Anii vin să-mi lase-n mânăZile cu amor ciudat.Tu mi-ai năruit trecuțiiAni, ca apa, fără rost.Cum nu ești bătrân ca munții,Dar la fel, precum ai fost?.Chiar mai sunător ți-i glasul,Numai aripa de timpA-ntomnat cu slavă-n ceasulIernii ce mă ninge-n schimb.Versuri tălmăcite de Traianus
Stă Poezia-n sfânta ei cetate,Pe-un vârf de munte, stelelor vecină.Porneau de-acolo cântece curate,Un pic de cer, un tremur de lumină,Pe sufletul întunecat de urăAl bietei noastre lumi, de patimi plină.Și cântecul zbura din gură-n gură,Și omul se simțea mai bine cântându-l.Deodată toți să murmure-ncepură:„De ce nu se coboară și ea-n rândulMulțimii ce de veacuri o … Citește mai mult
Tu, învingând-o greu în luptă, oare,Sărman prieten, cum arată știiMagnificu-i veșmânt de sărbătoareȘi florile-i bizare, timpurii?..Te-am așteptat. Vedenie ciudată,Pe câmp adese-n cale îmi ieșieai,Unde și ea venea ades odată,Și după-a vieții taine tu oftai.N-ai bănuit că eu voi fi mai tare?Ai să dispari acum făr’ a iubi?Că nebunesc de tânăra-mi visareÎn flori însângerate-o voi găsi?.De … Citește mai mult
lui Gala Galaction.În seara asta capul ca o lampăîşi arde restul fumegos de gaz —şi cineva a pus mâna pe clampă,şi cineva m-atinge pe obraz.În seara asta lungă, cinevatuşeşte-n mine, scuipă şi-şi dă duhul,şi nici măcar n-aş vrea să fug — n-aş vreas-ajung din nou cu mânele văzduhul!.Stau în odaie ca-ntr-un tren în careaştept în … Citește mai mult
ICu limbi de foc slăvindu-mă dintâi,Încă pășea pe margini de estradă.Din fumul rar și foc la căpătâi,Noi ne voiam fugirii noastre pradă.Dar întrebarea în tăceri ardea,De ce n-am fost iubită stea ce ningeȘi rușinoasă boală-nchipuiaDe-asupra ochi sever și fără sânge.Iubește-mă, – amintește-mă și plângi!Toți plânșii, oare, nu-s egali în Domn?Adio, dar! Vin temniceri nătângiPe-albastre căi, … Citește mai mult
Cine-mi oferă douăsprezece iepe,ca pe-un buchet de micșunele? Iată:zăpada părăsită, de ce, nu pot pricepe,se ține după mine mereu, nemângâiată,și nu se-ntoarce-n cerul ei natal?Tu, soră a tigresei, cum de-ai putut aflacă-o insulă-ntr-o seară, -n carnaval,s-a sinucis sub mângâierea mea?Zidi-va, cine, turlele nebunesă doarmă-acolo fabulele mele?Oceanu-mi cere „ajutor”, atâta spune,el astăzi nu mai este o … Citește mai mult
Eu oare scriu sau mormântu-mi trimiteAnii tăi tineri din lut? –Scumpei vedenii în păr îi voi prindeRoze de foc, ca-n trecut.Dacă-o să mor, nălucirea-mi pe datăPăsări o vor spulbera.Tu o să spui, peste file-aplecată:”Fără prihană era! ”
Când prietenii s-au strâns,Eu grăitule-le-am: „Mult plâns,Râs puțin e-n lumea asta!Rău mă oropsi năpasta,Negrul meu inel s-a dus…”„Ne-am uitat pe stâncă sus,Jos prin luncă, lângă mare;Să-l găsim n-am fost în stare…”Dar pe una din alei,Cel mai îndrăzneț din eiMă rugă s-aștept să vinăNoaptea fără de lumină.Minunându-mă de-a saVorbă, fruntea-mi se-ncrunta,Prea scoțându-mă din fireGingășia-i din privire.„La … Citește mai mult
Vecina mea prozaîmi redactează biografiaîn timp ce eu îmi traduc carnea în cuvânt,neștiind dacă el o primește. În fundul oricărui cuvânt mă nasc din nou. Explicați-mi:unde e ambasadorul lalelei?Unde e solul jivinelortunse în cinstea cometelor?Eu trebuie să educ o întreagă provincie!Eu trebuie să amuz o țară-ntreagă!