Versuri corectate și adnotate
Lui E. Ivanov.El doarme-n roșul asfințitCe-și joacă razele pe-armură.De sub copita grea, strivit,Un șarpe sâsâie cu ură. Vor coborî seri după seri,Va crește șarpele-n tărie,În mâna cea întinsă-n zăriVa arde iar făclia vie. Vor fulgera lumini, lumini,Vitrine, șir de felinare.Perechi ținându-se de mâini,Încet porni-vor pe trotuare. Sub manta-ntunecatei bolțiOchi vor căta alți ochi în noapteȘi … Citește mai mult
Tu știi, eu mă topesc în jug,De moarte Domnului rugând.Dar până-la boală îmi conjugPământul Tverului tăcând.Peste fântâni – cocor de pază,De-asupra lor, ca scripeți, norii,În câmpuri porți – viori vibreazăȘi-al pâinii miros, și fiorii.Și povârnișu-n întuneric,Unde și vântu-i slab trecândȘi condamnate umbre-n sfericDe gura babelor fierbând.Versuri tălmăcite de Traianus
Lungă e lista voastră!Shelley, logodit cu cenușa.Keats, bunul prieten al ființei și al neființei.Pușkin, asasinat în apărarea iubirii.Lermontov și viața lui: cap sau pajură.Tristan Corbierecare se credea caricatura sa.Lautreamont, care refuza orice chip.Pegui, secerat ca ovăzul și grâul.Apollinaire cu sufletul trepanat.Maiakovski între absurd și revoltă.Esenin muindu-și pana în venele sale.Prea lungă e lista voastră!Tineri poeți,iertați-mă … Citește mai mult
Trăiesc stând jos; eu, înger în mâini de bărbier,În pumni țin strâns o halbă crestată-adânc, de ospețePlec gât și hipogastru, fumând cu GambierSub aerul ce crește în văluri mici și crețe.În mine mii de Vise ard dulce, până pier,Cum porumbeii scârna și-o scapă-n vechi cotețe:Mi-e inima-apoi tristă, ca un alburn severMânjit de sumbrul aur – … Citește mai mult
De trei ori venii să te întreb.De un țipăt de tângă trezită,Văzui brațe-atât de subțiriȘi-o gură întunecatăSchițând un ironic surâs.„În zori cu cin’ te-ai sărutat,Jurând că-ai să mori de te lasăȘi-o bucurie-arzătoareTăinuindu-ți sub negrele porți?Cel petrecut la pierzareSă știi – chiar când va muri”.Era glas ca țipăt de vultur,Dar straniu semănând cu-al cuiva.Trupul mi se-ngheboșase,Cuprins … Citește mai mult
Nefericirea-i că ești scrisă,și tragicul, că ești în vers.Sonetu-mi vinde margarete,să-ți cumpere doi ochi deschiși,și cu-o imagine îți umplegenunchiul gol; ca de o rațăsălbatică îi pare rău,când îți surprinde imprudența.Copil-profet, fals autor,mă resemnez la vechea dramă;în locul unui verb ascuns,mi-ai dăruit o caligramă,vânând cuvinte de amor.Tu ai o scuză: sânii tăis-au sinucis; un dur exemplupentru … Citește mai mult
E o vâlcea în care doinește-un pârâiaș,Smulgând, ca un bezmetic, din iarbă și sulfină,Fâșii de-argint. Deasupra, pe muntele trufaș,Stă soarele. Mustește vâlceaua de lumină.Cu capul gol, cu gura deschisă, un soldatCulcat în iarbă doarme, cu ceafa năpădităDe frunze de lăptucă. E ca-ntr-un verde pat.Lumina plouă-asupră-i, din bolta-mpârcă.Cu tălpile în irişi, el doarme, surâzândLa fel cum … Citește mai mult
Nu te-am cunoscut în plină slavă,Mi-amintesc doar răsăritul tău,Însă cred c-acele vremi de lavăSă le deapăn astăzi nu e rău.Cum prindeau stihurile taleSunetele vlagă, glasuri noi!…Brațele fără de pace-n caleÎnălțau spăimântător zăvoi.Toate câte-atinse-erau de tine,Altele păreau apoi că sunt.Tot ce năruiai cădea-n ruine,O sentință-era orice cuvânt.Singuratic, încruntat, destinulȚi-l struneai cu biciul, așteptândSă-ți reverși în bătălie … Citește mai mult
Trăsnetul doboară copacii.Eu îmi scriu poezia.Fluviul inundă provincia.Eu îmi scriu poezia.Moșneagul doarme sub cer urât.Eu îmi scriu poezia.Lepra-i așteaptă pe-ndrăgostiți:Eu îmi scriu poezia.Laptele lipsește copiilor.Eu îmi scriu poezia.Un popor ucide alt popor.Eu îmi scriu poezia.Secolul se cufundă în îndoială.Eu îmi scriu poezia.Moartea îmi bate la ușă strigând.Eu îmi scriu poezia.
O stea trandafirie-n urechi ți-a lăcrimat.Alb, Infinitu-ți cade de la grumaz la șale.Pe sâni îți pune Marea mărgăritar roșcat.Iar Omul sângerează la tronul coapsei tale.