Versuri corectate și adnotate
MetanieDE RADU GYR.Doamne, fă din suferință,Pod de aur, pod înalt,Fă din lacrima velințăCa într-un pat adânc și cald.Din lovirile nedrepteFaguri facă-se și vin.Din înfrângeri, scări și trepte,Din căderi, urcuș alpin.Din veninul pus în canăFă miresme ce nu pier.Fă din fiecare ranăo cădelniță spre cer;Și din fiece dezastruși crepuscul stins în piept,Doamne, fă lăstun albastruși fă … Citește mai mult
Citiți necunoscuți, din două căpătâie,De țară-mi scrieți că scrisul meu mângâie.Durerile de viață sunt pentru voi alean,Oltean și moldovean,Că tineri și bătrânii găsiți în ele șoapte,Din depărtări de ziuă și de noapte.Isușii mei, sunt șoapte de Isus.Nu-s numai ale mele, că vin cumva de sus.Nu vreau răsplată alta, cuvintele-mi ajung,Că rănile din suflet cu șoapta … Citește mai mult
Te drămuiesc în zgomot și-n tăcereȘi te pândesc în timp, ca pe vânat,Să văd: ești șoimul meu cel căutat?Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.Pentru credință sau pentru tagadă,Te caut darz și fără de folos.Ești visul meu, din toate, cel frumosȘi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.Ca-n oglindirea unui drum de apă,Pari când a … Citește mai mult
Seara stau cu DumnezeuDe vorbă-n pridvorul meu.El e colea, peste drum,În altarul lui de fum,Aprinzând între hotareMucuri mici de lumânare.Din cerdacul meu la elE un zbor de porumbel.Îmi trimite danieCâte o gânganie,Păianjeni pe sanieSau pe o metanie,Atârnați de-o sfoară, groasăCât o umbră de mătase.Și se leagă de pridvoareMirodenii dulci de floare.Ca o punte de poteciPentru … Citește mai mult
lui Valeriu Gafencu.… aici, răsare-n mine o chilieîn care s-a sfinţit un pustnic blând…zidea virtuţi cereşti în trup plăpândşi-n ochi purta smerita-bucurie..De priveghere lungă – albă floare –se rezema cu fruntea de pervazşi luna-i săruta sfinţit obrazcând i-asculta cuvântul ca o boare:.„O, vino, rob rău, somnule, şi-mi poartăcu tine, visul, peste unda moartă…un ceas de … Citește mai mult
VERSURI BIBLICE1.Şi a slujit Iacov pentru Rahila şapte anişi i s-a părut numai câteva zile,pentru că o iubea.Facerea 29/20.Şi în vale Iacov o întâlni pe Rahila,Închinându-i-se ca un drumeţ fără căpătâi.Cirezile ridicau praf fierbinte, iar piatraAcoperea gura fântânii. ÎntâiEl piatra cea mare o dă la o parteŞi cu apă limpede adapă oile însetate.Însă-n piept inima-i … Citește mai mult
(Csöndes estéli zsoltár).O, Doamne, nu-s în stare să-ți torn în rime măreția.Psalmul mi-l rostesc cu neafectată gură.Dar dacă nu vrei, nu-mi asculta cuvântul.Știu că înverzește iarba, dar nu înțeleg de ce și pentru cine înverzește.Simt că iubesc, dar nu știu gura cui o va arde gura mea.Aud că suflă vântul, dar nu știu de ce … Citește mai mult
Doamne, aș vrea să plâng, dar nu maiam nici un râu pe-ale cărui malurisă-mi pot aminti de Sion. Și Babilonule-n mine și mulțimea de robiîmi întinde cătușele predestinate și râde, râde..istoria, vechile mituri, capul de lup, Doamne,simt umbra ta mare deasupra pământului meu,simt în scheletul pe care-mi port trupul,oasele risipite pe câmpuri de înaintași apocrifi,simt … Citește mai mult
Pământul se cutremurase,Și cerul se întunecase,Christos pe cruce răstignit,În Domnu’, sufletu-și-l daseȘi-ntre tâlhari sta pironit.Catapeteazma, sfărâmată,Zăcea-n biserica bogată, —Biserică de cărturari!..Iar cum fu noaptea-naintată,Îl coborau dintre tâlhari!.Atunci apostolii venirăÎn taină-adâncă de-l jeliră,Și cum îl duseră-n mormântO piatră grea rostogolirăPe-nvățătoru’ lor cel sfânt!.Dar Maica-Precista, rămase,Și cum pe piatră s-așezase,Plângându-și plânsul ei amar,Din steiu, zări că-n grabă … Citește mai mult
De legende, de taine, de basme.Doar Hristos Triumfal s-a ivit.Pe pustiuri și vise-n fantasmeS-a vădit și furtuni a gonit.Veac de veac sufeream laolaltă,Inima noi cu fier ne-o căleam,Taina Tatălui, nedezlegată,Vlăguiți, iar minte-o aveam.Prostenți dinainte-i, spre vale,Împietream pe-un eteric hotar.Istovita cu fierul visareNu pricepe Cuvântul cu har.Setembrie 1902Volumul ”Versuri despre Preafrumoasa Doamnă”