Versuri corectate și adnotate
Cred că poezia, la un anumit nivel de plenitudine,nu este nici optimistă, nici pesimistă.Ea reprezintă mai degrabă o a treia starea spiritului, unde contrariile încetează să existe.Nu mai există contrarii deasupra unui anumitivel de altitudine. Astfel poezia seamănăcu însăşi natura, care nu este nici bună,nici rea; ea pur şi simplu este. Astfel poezianu se mai … Citește mai mult
Nu vă mirați. Poeții, toți poeții suntun singur, neîmpărțit, neîntrerupt popor.Vorbind, sunt muți. Prin evii ce se nasc și mor, cântând,ei mai slujesc un grai pierdutde mult. Adânc, prin semințiile ce-apar și-apun,pe drumul inimii mereu ei vin și trec. Prin sunet și cuvânts-ar despărți, se-ntrec.Își sunt asemenea prin ceea ce nu spun.Ei tac ca rouă. … Citește mai mult
Am petrecut o oră gândind într-un verspe care pana nu vrea să-l scrie.Şi totuşi el e aici înăuntruneliniştit, viu.El e aici înăuntruşi nu vrea să iasă.Dar poezia acestui momentîmi inundă viaţa întreagă.Vol. MAŞINA LUMII şi alte poeme
Ea este o doamnă frumoasă și fericită, plecată în lumeca melcul cu casa-n spinare.Când e frig, doarme în ea și visează cum o mie de sorideodată o încălzesc,cum o mie de bărbați frumoși își întind peste ea brațele,flori pe care le strânge la piept.Când e cald, iese afară,cu o mie de bărbați după ea, acoperită … Citește mai mult
Veșmintele i se trag de pe trup,Se-nnoură,Se pier.Cine dansează cu părulPrelins peste marginea lumii,Întinse, e sigur,Ca o tipsie?E chiar PoeziaCaptivă la agapa Bătrânilor.Pe masa lorFumegăO căpățână de porc.
Neliniștitoarea problemădacă inspirația e la cald sau la recenu aparține științei termice.Raptusul nu produce, vidul nu conduce,nu există poezie înghețată sau la frigare.O fi cel mult vorba de cuvintefoarte nepotrivitece se grăbesc să iasădin cuptor sau congelator.Faptul nu e important. De-abia ieșitese uită împrejur și-au aerul că-și zic:ce căutăm aici?
Cu oroarepoezia refuzăglosele scoliaștilor.Dar nu e sigur că prea mutaîși ajunge ei înseșisau recuziterului ce se împiedică în eafără să știe că-ie autorul.
Ea care nu cântă vreodată, cântă azi,Cu pruncu-n braţe, – obraz lângă obraz.Tril fericit şi glas tremurătorCe sună, ca şi cum zvâcneşte-o datăCu laptele, o binecuvântatăCântare, din acelaşi sfânt izvor.Şuvoi e Vocea ei – tulburătoare,Împrăştiată-n cer pustiu, pe mare,Până la stele de dincolo de nor.Apoi, o umbră mare deodată:UANA, zeea muzicii, plecatăPe leagănul din peşteră, … Citește mai mult
Nu vă mirați. Poeții, toți poeții suntun singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor.Vorbind, sunt muți. Prin evii ce se nasc și mor,cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult.Adânc, prin semințiile ce-apar și-apun,pe drumul inimii mereu ei vin și trec.Prin sunet și cuvânt s-ar despărți, se-ntrec.Își sunt asemenea prin ceea ce nu spun.Ei tac ca roua. … Citește mai mult
Poeții când există e-o minune,Poeții nu se nasc, ei sunt născuți,Poeții nici nu dorm, numai visează,Poeții niciodată nu-s prea mulți.Poeții n-au religii și nici zei,Poeții nu așteaptă pe la uși,Poeții libertatea nu o sapăȘi-s cei mai îngeri dintre nesupuși.Poeții n-au familii, au iubite,Poeții bunăoară sunt cu toțiiCei care lasă lumea pentru alții,Poeții curg mereu de-a … Citește mai mult