Versuri corectate și adnotate
Unii și-au plâns și dușmanii, dar Laura nu a vărsat nicio lacrimă pentru el.Acela ce-n Tesalia venisesă înăbușe în sânge-orice răscoale,l-a plâns pe soțul mort al fiicei sale,când fața cunoscută i-o zărise;și-acel păstor ce fruntea i-o zdrobiselui Goliat, și-a plâns un fiu cu jale,ca și pe Saul, cu porniri rivale,care pe-un munte impozant pierise.Dar tu, … Citește mai mult
Recunoaște că moartea nu-l poate elibera de suferință și totuși o cheamă.Dacă aș ști că moartea mă separăde gândul de iubire disperată,cu mâna mea aș îngropa îndatăaceste membre și a lor povară.Însă mă tem că voi ajunge iarăsă plâng ori să mă lupt ca altă dată,și-aici rămân, căci poarta-i ferecată,iar moartea m-a lăsat pe dinafară.De … Citește mai mult
Atâta timp cât Laura nu este prezentă, cerul rămâne întunecat.Apollo, al Latonei fiu, privisedeja de nouă ori de pe terasă,spre cea ce-i luase suflul, o frumoasăpe care altu-acum o îndrăgise.Şi pentru că nicicum nu o zărise,extenuat, cătând de zor o casă,părea un om ce da din minţi să-şi iasă,căci n-o găsea pe cea care fugise.Aşa … Citește mai mult
Aur și perle, dalbe flori, roșcate,ce se-ofilesc atunci când iarna vine,sunt ace veninoase pentru minece mă împung în piept, în șold și-n spate.De-aceea eu am zilele scurtate,căci rar durerea trece de la sine:și mult detest oglinzile haineîn care te-ai privit pe săturate.Căci mi-au redus amorul la tăcere,ce pentru mine te ruga fierbinte,văzând că-n tine tu … Citește mai mult
Așa cum Dumnezeu a cinstit prin nașterea Sa umilul Bethleem, tot așa și Laura a cinstit sătucul unde a văzut lumina.Cu providență și-artă el lucreazăși iscusința mare și-o vădește,căci două emisfere făurește,un Jupiter și-un Marte plin de groază;și vine pe pământ și lumineazăcărți unde adevărul nu lucește,pe Petru și Ioan îi ocroteștepentru că-n Cer un … Citește mai mult
Se plânge că mâna şi vălul Laurei îl împiedică să vadă ochii ei frumoşi.Orso, nu-s bălţi, nici ape curgătoare,nici mări în care râuri se temină,nici umbră de copaci sau de colină,nici ceaţă-n cer ce udă lumea mare,.nici alt obstacol care să separeceva frumos de-a ochilor lumină,ca vălul ce-i ascunde faţa finăşi parcă-mi spune: Plângi cu … Citește mai mult
Din volumul „Petrarca-Sonete” – traducere de Lascăr Sebastian (Editura Tineretului-1959).Stingher şi plin de gânduri, adesea rătăcescPe drumuri neumblate, cu paşi înceţi, târzii,Şi în ţărână caut cu ochi atenţi şi viiVreo urmă omenească pe care-o ocolesc.Cum să găsesc alt mijloc mai bun, mai înţelept,Să scap de ochii lumii ce mă ghicesc uşor?Căci ce fac atâta-i de … Citește mai mult
Din volumul „Petrarca-Sonete” – traducere de Lascăr Sebastian (Editura Tineretului-1959).Acea privighetoare, ce-n noaptea liniștităÎși plânge puii, poate, sau de dragul de-ai ei tovarăș,Văzduhul și câmpia le umple iar și iarășCu melodia-i tristă și-atât de iscusită.Și parcă noaptea-ntreagă cu mine-odată plânge:De soarta mea amară mereu mi-aduce-aminte.Și doar de mine însumi mă plâng. Căci slaba-mi minteCrezu că … Citește mai mult
Când pleacă Laura, cerul se întunecă și încep furtunile.Când acel pom al lui Apollo pleacăce-n trup de om primi a lui iubire,Vulcan, oftând, asudă în neștireca fulgere lui Jupiter să-i facă:cel ce trimite ploi sau promoroacă,Cuptor, Gerar – nu face osebire;nici soare nu-i, și plânge-ntreaga fire,că a plecat amica lui cea dragă.Și-ncep să ardă iar … Citește mai mult
Așa cum soarele îmbracă pământul în culori noi, la fel și Laura îi umple spiritul cu noi gânduri și sentimente; însă el consideră că acest lucru nu-i aduce niciun beneficiu.Când astrul ce ore știe să măsoarespre Taur drumul iarăși îl străbate,din coarnele atât de-nfocatevirtuți se scurg și lumii-i dau culoare;și nu doar unde vezi până-n … Citește mai mult