pasi – Versuri.pro

Dumitru Matcovschi - Bună Dimineața, Moarte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Eu tresar, eu mai tresar:
bate ora, bate clipa.
Un Luceafăr solitar
și un huhurez ce țipă.
Eu tresar, eu mai tresar.
Eu respir, eu mai respir:
vorbele îngân, greoaie,
Omenirea cimitir.
Latră-n ploaie o potaie.
Eu respir, eu mai respir.
Eu mai sunt, eu încă sunt.
Singur în singurătate,
de păcate mă ascund
și mă nărui în păcate.
Eu mai sunt, eu încă sunt.
Eu te strig (auzi?) te strig.
Generos, Bătrânul Marte
plouă stele: pic-pic-pic,
plouă-n pagina de carte.
Eu te strig (auzi?) te strig.
Eu trăiesc, eu mai trăiesc,
sunt aici și sunt departe,
creasc din viață și descresc:
bună dimineața, Moarte!
Eu trăiesc, eu mai trăiesc!
Și mucoasa lumânare
sfârâind seul și-l arde.

Cargo - Doi Pași în Urma Ta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

I:
Stau în urma trenului cu care vei pleca
Și-mi pare rău.
Cred că-i semnul răului,
Nici nu te-am sărutat. Tare mi-e greu..

Refren:
Doi pași nu sunt departe,
Doi pași, doi pași în urma ta.

II:
Stai să mai vorbim puțin
Și să ne amintim de prima zi.
Vreau ochii să ți-i zăresc,
Să pot să îți șoptesc
Că te iubesc.

III:
Văd cum la geam îți aprinzi o țigară,
Tragi doar un fum și-o strivești.
Mâna prin păr ți-o petreci într-o doară,
Mă uit la ceas și oftez..

Refren:

Denisa - Bate, Bate Ca Nebuna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ziua vii și noaptea pleci de lângă mine.
Eu de-abia aștept să fiu mereu, mereu cu tine.
Te iubesc și cred că tu știi asta foarte bine,
Dar îți place să o faci pe șmecherul cu mine.

Bate, bate ca nebuna
Inima-n mine
Pașii tăi i-aud întruna
Mi-e dor de tine.

Îmi aduci cuvinte dulci și-apoi dispari în noapte,
Ce-aș vrea să fac cu tine, n-am cu cine face.
Ziua vii și noaptea pleci de lângă mine,
Eu de-abia aștept să fiu mereu, mereu cu tine.

Bate, bate ca nebuna
Inima-n mine
Pașii tăi i-aud întruna
Mi-e dor de tine.

Daniel Vişan-Dimitriu - Strada Pașilor Târzii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cadența pașilor pe caldarâm,
Se auzea ca picurii de teamă
Născuți atunci când floarea de salcâm
Apare, printre visuri, la o mamă.
Și nu-și visează trupul de acum,
Ci pe acela vechi, de peste vremuri
Ce și-au pierdut secundele pe-un drum
Acoperit cu praf de recviemuri.
Mergea pe strada pașilor târzii
Cu gândurile toate adunate
În jurul aventurii de a fi
Pe-o cale ce-nchidea în ea păcate.
Simțea în pași cum vechi euforii
O-ndeamnă să grăbească spre o țintă
Ce-a fost lăsată-n urmă într-o zi
Când viața n-a-ndrăznit să o mai mintă.
O cale, un fuior de timp netors,
Ispită ce-a atras-o ca o nadă …
A dispărut treptat, pe drum întors,
Cadența unor pași pe vechea stradă.
Daniel Vișan-Dimitriu
(3 ian. 2021, Vol. “Aripi de azur”)

Daniel Vişan-Dimitriu - Treptele Vechilor Pași

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pe vechile trepte, mai urcă-n suspin
Doar pașii răzleți apăruți din senin
Din gânduri uitate, prin ani ce-au trecut,
În sipetul vremii, închis și tăcut.
Mai veseli, mai triști, dar c-un umblet vioi,
Sunt pașii făcuți prin iubire de noi,
Și urcă, pereche, pe dale de timp
În toamna ce-mi pare un alt anotimp.
E, parcă, acela în care-nfloresc
Priviri însorite din ochi ce iubesc,
Și zâmbete calde, și șoapte de dor
Din inimi ce nu cred nimic trecător.
Sunt pași peste trepte, sunt pașii ce-au fost
Prin vremuri trecute, făcuți cu un rost
Și încă mai urcă pe frunze altar
Spre lumea în care toți pașii dispar.

Daniel Vişan-Dimitriu - Pașii Amintirilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

E-același loc. Ce faci, te-ntorci, acum?
Nu, nu-i același! Iarăși mi se pare
c-apusul este răsărit de soare
iar pașii tăi se-aud pe vechiul drum.
Am și uitat de ce-ai plecat, dar știu
cum mergi și cum respiri, îți știu privirea,
deși ți-am șters, adesea, amintirea
din sufletul ce-a devenit pustiu.
Nu-s pașii tăi și, sigur, îi confund.
Sunt alții, mult mai siguri, hotărâți,
ce visurilor mele corespund.
Nu poți fi tu, nu-s pașii coborâți
din lumea-n care nu pot să pătrund.
Încerc, prin amintiri, să te ascund.

Samurai feat Underman - Pașii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Astăzi îmi scriu nemurirea pe o foaie peste care timpul și-a lăsat amprenta galbenă, astăzi la fel mi-e chipul
Nu mai sunt sigur de nimic, zi-mi experimental
Pierd liniștea din mine și răbdarea, oare scriu în van?
Nu știu ce am, că astăzi nu mă recunosc
Ieri priveam marea de la geam, acum mă plimb prin militari pe jos
Sunt 30 de grade dar se simt de 45 mă jur
În jungla de ciment e foc, torn berile pe gât și înjur
N-am amintiri aici, doar frați care o ard ca lupii
Ne vedem, vânăm în haită și dispărem în suburbii
Suflet și trup, zi-mi că nu mai simți nimic și rupi
Iau versurile și le dau foc de-ar fi s-o iau de la început
De-aș scrie iar, asta-i piesa mea de vară
Tristețea e relativă, poate viața tre’ să doară
Umblu desculț, țin acasă în dulap
O pereche de la Jordan, am dat pe ei vin și un miliard
Uită-te sub capac, cică ai câștigat
Dar astăzi îți dăm noi o bere
Du-te să o iei din Arad!
Ăsta nu-i parc, e un țarc pus între blocuri
Unde oameni cu-n carton de gât cer bani pentru mâncare, droguri
Copiii locului, aleargă printre ei, blesteamă
Se-njură, unii urlă, că cică i-au spart tableta
Astăzi văd totul neclar sau mai clar ca niciodată
Îmi bag hainele într-o geantă, plec că îmi e dor de apă.
Vreau să plec..
Vreau să plec și tu nu mă lași!.
Refren x2
Vreau să plec în lumea mea și tu nu mă lași
Să mă duc acolo unde mă îndrumă pașii
Vreau să văd cât de lung e pământul
Și să mă opresc acolo unde ajungi doar cu gândul.
Underman :.
Am două oglinzi, nu dau crezare niciuneia
Ca să-mi dau seama cine sunt, mai bine adu-o tu pe-a 3-a
Pui de om, frânturi atomi în gălăgie
Pun texte pe hârtie să am la cer o poezie
Mintea mea geme, că vrea ceva mai mult
Pesemne că nu vede ce limitați suntem la pământ
Privesc în ochi incertitudinea
O cer, cer convins că îi supraevaluez magnitudinea
Că nici a ta formă nu-i perfectă, stă ovală
Incorect să trag orice greșeală, nicovală
Mă grăbesc, dar știi tu, nu-i grabă p-aici
Împotmolit în cioburi din vise mari, sparte d-ăștia mici
Pot să stau să lupt, să mor cu ei de gât
Sau să mă ascund departe de lumină, sub pământ
Înfășurat într-o plapumă de stele
Prizonier din lupta universului cu ideile mele
Mi-e mai ușor să decupez fierea să o arunc peste zid
Sperând că poate lovește în cap, vreun străin
Și dispare cu ea și nu se mai întoarce
Dar uite că revine, are ceva cu mine. Cred că mă place
Mă ridic sub umbrelă, ferit de frontul atmosferic
Prin care lumina răzbate orice tip de întuneric
Împovărat în ultima clipă, povara împotrivită
Sau poate nu caut cerul prin fereastra potrivită.
Refren x2
Vreau să plec în lumea mea și tu nu mă lași
Să mă duc acolo unde mă îndrumă pașii
Vreau să văd cât de lung e pământul
Și să mă opresc acolo unde ajungi doar cu gândul

Marin Sorescu - Pașii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu pot să dorm,
Mi s-a plâns copacul;
Visez urât.
Apar în juru-mi
Fel de fel de nopți,
Și, de spaimă, pe trunchiul meu coaja
Face riduri.
Uneori mă zvârcolesc și gem,
Și atunci trebuie să mă clatine puțin
Vântul,
Ca nu cumva să mă usuc
În somn.
Dar când mă trezesc
Văd un ochi care mă pândește
În piatra de colo,
Și aud pași de groază
Apropiindu-se.
Pe fiecare frunză care mi-a picat
De-a lungul anilor
Aud câte un pas rău
Apropiindu-se.

Mihai Robea - Umbra Ta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Tâmplele tale le simt
Între palme acuma zvâcnind,
Mă cuprind cu atâtea bătăi
Peste urmele pașilor tăi.

Tâmplele tale prin ger
Mă-nfioară-n zăpezi prizonier,
Pe sub stele trec vulturi de-argint,
Prăbușit între stele îi simt.

Umbra mea prin zăpezi ar pleca
Să-ntâlnească-n zăpezi umbra ta,
De n-ar fi un alt veac, un alt timp
Prăbușit, fără trup, fără nimb.

Mihai Robea - Pașii Tăi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pașii tăi scuturați pe-un alt drum
Îi mai văd prin zăpezi și acum,
Au rămas chiar de-i simt tot mai grei,
Scânteind prin zăpezi
Pașii tăi.
Ridicați parcă-n lacrămi de lup,
Au rămas prinși în noduri de lut
La răscruci, chiar de-i simt tot mai grei,
Scânteind prin zăpezi
Pașii tăi.
Zorii vin chiar și-n ultima zi,
Ce-o desfid ca și când n-ar mai fi,
Au rămas scânteind ca ș-acum
Pașii tăi,
Deschizând un alt drum.