Naufragiu

Giorgios Seferis – Naufragiul Sturzului

de

Lemnul acesta ce fruntea mi-o răcoreaîn ceasul când amiaza încinge veneleîn mâini străine va să-nflorească; ia-l;e un lemn de lămâi.Auzeam vocea taașa cum mă uitam drept în mare ca să distingo navă pe care au scufundat-o cu ani în urmă.Îi zicea „Sturzul”; o epavă; catargele,frânte, unduiau în adânc ca niște pletesau năluci dintr-un vis, arătându-și … Citește mai mult

Giuseppe Ungaretti – Timpul E Mut

de

Timpul e mut între trestiile încremenite…Departe de maluri rătăcește-o canoe…Obosit, sfârșit e vâslașul… CerurileDeja s-au pierdut în prăpăstii de fum…Tras inutil în marginea amintirilor,Ar fi poate o binecuvântare să cadă…Să fi știut.Că aceeași iluzie e lumea și mintea,Că în misterul valurilor propriiOrice voce pământească e naufragiată.

Pablo Neruda – Cântecul de Disperare

de

Răsare amintirea ta din noaptea unde-s scufundat.Râul își leagă de mare lamentația obstinată.Părăsit asemenea cheiurilor în zori.Este ceasul plecării, oh părăsitule!Peste inima mea plouă corole reci.Oh santină de moloz, cumplită peșteră cu naufragiați!În tine s-au adunat războaiele și zborurile.Din tine și-au înălțat aripile păsările cântului.Ai înghițit tot, ca depărtarea.Ca marea, ca timpul. Totul în tine … Citește mai mult

Petre Stoica – La Scufundarea Vasului Titanic

de

Bila albă tocmai se îndrepta spre bila roșieEra ultima lovitură dintr-o partidă de biliardBrusc bilele s-au smuls îndărăt.Brusc s-au stins și luminile roz, de plușCredeam că-i o farsă aici pe AtlanticMasa plutea ca la o ședință de spiritism.Pasagerii începuseră să alerge pe punteEra o turmă de gazele gonită de un tigru nevăzutPoate printre noi apăruse … Citește mai mult

The Motans – Povestea Unui Naufragiat

de

Nu am vrut să-ți dau răspunsul la întrebare,Dar cred vei afla și tu curând..Oare dragostea sau viața-i trecătoare?Nu știu dacă-s viu, dar dragostea o simt.Mă privești cu atâta drag și mă aștepți să ard,Dar nu-i în firea mea să mă prefac.Iartă-mi sufletul și inima nebună,Dar cred m-am uitat pe mine însumi în furtună.Și în curând … Citește mai mult

Eugenio Montejo – Naufragiul

de

Naufragiul unui trup într-altulîn noaptea lui, rapid, se afundă..– Bulbuci șerpuind din viul străfundpân’ la cuta brodată – cearșaful.Negrele strângeri, țipete-n umbră– pentru-a muri duetul într-unul –se diluează-n lăuntrul obscur,făr-a simți murirea cea sumbră.Siluete-ancorate se-nclinăsub răscruci de furtuni solitare,o lupt-a timpului ce vreme n-are,simțindu-și infinitul mai aproape,dorința gurilor ce devoreazălun-alinând ne’ndestulate ape.Final de naufragiu-n fața … Citește mai mult

Homer – Odiseea / Cartea V (2)

de

Calipso.Iar el a răsturnat copaci, și-apoiCurând s-a apucat să-i și cioplească.Deci douăzeci de brazi, de-aceia moiLa lemn, îi netezi cu ciopliturăDe bardă-apoi, frumos, după măsură.Și sfledere aducându-și, început-aDin grinzi să-ncheie podul plutitor,Piroane mari de fier apoi bătut-aȘi-n scoabe-a prins întreg podișul lor.Așa de largă-și izvodi deci pluta,Pe cât de larg un meșter clăditorMăsoară fundul largii … Citește mai mult