Lucian Blaga - Brumar
În cumpăna cu tot ce-a fost, pe-o dâră de lumină, / înaintăm prin foi, prin … →
În cumpăna cu tot ce-a fost, pe-o dâră de lumină, / înaintăm prin foi, prin … →
De unde vine oboseala anului? / Din râul cu ape obosite de mori, / Din … →
Prin ceasul verde-al pădurii / otrăvuri uitate adie. / Cresc lângă ochiuri ciudate / brânduși … →
Câmp alb. Descinde-ntrupat din funingei / un corb. Îl vezi, fetița mea, Ana? / În … →
La vad, un pod de lemn, cu coperișul de șindrilă, / lung cât o uliță … →
Pe masă îmi stă, durat din argilă, / ulciorul. În rostul ceramic așez uneori, / … →
Petale par scoicile / cum cad pe aproapele / țărm, ca-ntr-un joc, / aduse cu … →
Catrenele dragostei. / Dragă-mi este dragostea / bântuită de sprâncene, / de sprâncene pământene, / … →
Lumea toată / e un singur alb. / Coboară din înalt / moartea petelor. / … →
Când steaua sapă-n ceruri rana ei, / țărâna nopții șade neclintită, / dar lacrimi mari … →