Natura - Versuri.pro

Virgil Gheorghiu - Elegie

Să plângem patul de flăcări, rozele de culcare, / Azi răsfoite cu pasiuni de ierbare. … →

Spicele-n lanuri de dor se-nfioară, de moarte / când secera lunii pe boltă apare. / … →

O voce stinsă / Şi un abis pierdut, / O cale-ntinsă / Ce n-are-un început. … →

Desen pentru cort. / O, veacul legiuise militar / În litere ca turnul țuguiate! / … →

Copacii sunt legați cu veverițe, / Potecile sunt legate cu vulpi, / Munții sunt legați … →

Sunt un atom; / Tu ești pentru mine precum chipul Soarelui. / Sunt bolnav de … →

Piatra asta e o pâine caldă. / Vântul ăsta e un vin domnesc. / Și … →

Tu mă cunoști de mic copil / Și dorul meu îl știi, pădure, / Doinește … →

Prințul norilor, tatăl florilor, / Adonai / a vizitat la miez de noapte albastrul pământ. … →

Cât de sărac e-acela ce nu poate să spună: / „Sunt beat mereu de vinul … →