Octavian Goga - Apus
Apus. / Duminică. Nu-i nimeni pe alee, / Şi-n împietrita pace vesperală, / Străvechiul parc … →
Apus. / Duminică. Nu-i nimeni pe alee, / Şi-n împietrita pace vesperală, / Străvechiul parc … →
Cu grele răsuflări apele dorm, / Pe lanuri dorm spicele grele, / Asupra pădurii veghează … →
Ochii tăi sunt patria fulgerului și a lacrimii, / tăcere care vorbește, / furtuni fără … →
Dac-ar fi s-o iau iar de la început c-o chitară, o fată și un sărut … →
De după dealuri arse și trudite, / Înalță creste albe nori de plumb. / S-adună-n … →
„Cred că poezia, la un anumit nivel de plenitudine, / nu este nici optimistă, nici … →
Când plesnesc bobocii-n floare, pași pe mal de râu să-ncetini / către marginea câmpiei, cu … →
Un colț de pâine, un strop de apă, / Umbra unui copac și ochii tăi. … →
Și menta asta renăscând la mal / De apă, unde stăm, golind pocal… / Atinge-o … →
Cum apă cer crinii pentru supă / La norii din Cer – aburi pe-o lupă, … →