Metafizic – Versuri.pro

Dimitrie Stelaru - Călătorie cu Hecate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Un
Rai în care nimeni n-a intrat
Plutea pe dinainte –
Un cimitir de vânturi strâmbat,
Galbene incinte
Piscuri de popoare lunatece,
Sprintene unde de morți
Cu flăcări de soartă, sălbatece
Băteau la adâncile porți.
Și-n murmure sfâșiate loveau
Tainicele unde de morți;
Ierburi de ape creșteau,
Desișuri spumoase de jar – Milenii treceau,.
Unde, al desăvârșirii, zăcea,
Fără chip, portar?.
Singurătăți, înalte necuprinsuri,
Stoluri demonice de genii
Zideau pustiitoare ceruri – Clevetitoare vedenii.
Și-n negura aceea, uimit
De nimbul cântecelor ambroziene,
Palida-mi stea am zărit – Pe blânda mea
Eumene.

Dinu Flamand - Ordinea și Dezordinea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Întâi apăru Hamlet aristotelicul
în urma lui se ivi Yorick mai șters,
Yorick venea cu stringenta logică a tenebrelor
ducând pe țeastă un Hamlet dispers.
Ziua-ntâlnirii lor a fost văruită în galben
cu o peliculă de molecule apoase,
suturile țestei lui Yorick mușcau structura atomului,
Yorick locuia de mult la Hamlet în oase.
Hamletizau despre coloidul social;
cel dintâi, așezând praful în balanța de drogherie,
al doilea, cercetându-l lacom pe dinăuntru
și meșterind la acea dezordine vie.
Al doilea devenise cristal cenușiu
și se iubea cu inelul din mâna prințului.
„Fie a lui și ființa și neființa
și electronul celibatar fie tot al lui..”.
Încă de pe atunci lumea părea perfectibilă,
însă apărea uneori și câinele Diogene
rătăcind dintr-o stare în alta, ghem gazos
cu felinare de ceață sub gene.
Era-n cimitir și Diogene groparul
cocoțat undeva pe o stivă
de unde țintea precis cu sâmburii de măslină:
„lăsați, băieți; e definitivă!”

Al O Teodoreanu - Geometrie Bahică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Geometrie bahică.
Hrănit mai mult cu lapte și iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înțeleaptă
Că între două puncte, cel mai scurt
Din drumuri, cu putință, e o dreaptă.
Dar axiomul devenit banal
Și însușit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi și este
Valabil doar pe-un plan orizontal.
Și dacă vrei să tragi învățătură,
Un plan orizontal, când te gândești,
Constați că nu există în natură
Ci exclusiv în mințile grecești.
Iar când în loc de lapte, bei „Madera”,
Această socoteală te conturbă
Căci tu nu uiți că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.
Și-n cap cu dreapta grecului defunct
Până ce vreun înalt areopag
O va fi pus definitiv la punct
Pornești spre domiciliu în zigzag.

Ion Barbu - Încreat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Încreat.
Cu treptele supui văditei gale
Sfânt jocul în speranță, de pe sund,
Treci pietrele apunerii egale
Supt văile respinse, ce nu sunt.
Ți-e inima la vârste viitoare
Ca șarpele pe muzici înnodat,
Rotit de două ori la mărul-soare,
În minutare-aprins – și încrestat.

Daniel Vişan-Dimitriu - Fiul Luminii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Îşi rătăcise drumul şi-acum nu mai ştia
Nici unde-i este casa, părinţii, cine-i el,
De ce-i atât de singur şi cine e acel
De vină pentru toate şi unde l-ar afla.
Iar Timpul ce-l uitase prin anii de lumină
Parcurşi la întâmplare prin marele neant,
Privea, arar, intrusul, c-un zâmbet arogant,
Şi-i răspundea la toate c-o linişte deplină.
Plutea prin nemurire, prin lumea dintre stele,
Şi învăţa atâtea cât nimeni n-a cuprins,
Dar ce conta că-i liber, că e de neatins,
Pe-un taler ce-i deasupra singurătăţii grele?.
A căutat milenii răspunsul la-ntrebare
Şi a găsit fragmente, le-a cântărit, le-a şters,
S-a întrebat pe sine, în propriu-i univers,
Şi-a întrebat Lumina ca ultimă-ncercare.
A înţeles că este, din vremuri vechi, un zeu,
Lumină din Lumină, o parte din Cuvânt
Pierdută-atâta vreme din rostu-i pe Pământ..
Şi-a coborât îndată, ascuns în curcubeu.

Giuseppe Ungaretti - Exercițiu de Metrică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Te temi de-a-n tine auzi,
Neamăgit, amenințări
Ale roaderii de vierme
Pe Pământ? Leagănul tău, imagine
A mormântului, și-ai crezut, frivol,
Tu, musculiță, flăcării potrivit.
Șocul răbdat te destramă,
Soartă, ia-ți iar Eternul, dacă deja
Grețos, de intestin te plângi
Că e oribil de puțin, leșul tău,
Jos va fi el, din mister afară dat,
Risipit în somn, mârșav deloc, real.

Dan Deşliu - In Terminis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Dincolo de nume,
de lauri,
de tot
ce-i luciu şi coajă,
ca solzii de piatră
din care mă scot
puterile tale
la ceasul de vrajă,
dincolo de zvonul ce piere
cu noi
sau puţin mai tîrziu,
năluca de fum străveziu
pe-o coamă de val
în cădere –
eşti numai
ce nu se mai ştie
de cînd
şi de unde să fie..
Atîta – din toate – dureaza :
un zîmbet
trecut tuturor,
un fulg
în aripa eternului zbor,
o stea
sau o ramură trează.

Stefan Augustin Doinaş - Un Coș cu Nimburi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Când unei Abstracțiuni i se dau brațe,
Ce brațe i se dau?.. Îndrăgostiții
Se caută cu cioturi roz în umeri,
Îngenunchează-n pat ca stâlpi de sare.
Când unei Abstracțiuni i se dă sânge,
ce sânge i se dă?.. Prin șapte găuri
din pieptul credincioșilor se scurge
– melasă fără stropi – un vid fanatic.
Când unei Abstracțiuni i se dă mană,
ea scapă. Mecanismul ei angelic
a pregătit de mult un coș cu nimburi,
și scripeți, și-l coboară sub țărână.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - La Steaua Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Imaginați-vă o altă boltă
a cerului, numai de negru;
nicio sclipire de revoltă
în smoala-ntinsă pe de-a întregu.
Pe-un cer lugubru mortuar,
fără oceli pe sfera cavă,
ar fi cum ziarul doar tipar;
ar fi fără busolă.. o navă.
De singuri ne-am găsi-n afund,
în hău am fi înmormântaţi;
ne-am plânge veşnicul „profund”..
Am fi toţi orbi, exorcizaţi.
Mi-agăţ retina de un punct;
nici nu-l văd bine la culoare,
e-un led.. Îi cer dintr-un străfund
iubire să-mi dea alinare!.
Pe raza dintre noi-n eter
e-o dâră de lumină fină;
sunt trup şi suflet pasager..
sunt călător în car-lumină.
Nici nu am timp să obosesc,
sunt doar plecat şi-am şi ajuns.
Nu mai am corp să desluşesc;
de mă atingi pot fi pătruns.
Am miliard de ani lumină;
doar într-o clipă i-am parcurs!
Nu-s pe-o planetă, îs ca o albină
în fagure cu roiul scurs..
Devin un gaz, un fir de praf,
sunt fericit, sunt demiurg!
mă-nvârt, sunt con de fonograf;
într-un vârtej tot cresc, mă strâng..
Mai am rezervă un boson
ce mi-am trimis în altă stea.
Acolo mă voi face om!..
V-aştept! Va fi planeta mea!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Misterul Vieții de Apoi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu ştiu de-i simplă revelaţie,
Dar am aflat ce-i nemurirea,
Sau viaţa de apoi; când firea
Dispare.. O elucubraţie!.
M-afund în fizică şi legi,
Ce n-am crezut, n-am înţeles
Din bănci de şcoli.. N-am de ales;
Mă supun lor!.. De mă-nţelegi?!?.
.. Aleg doar una, că-mi dă girul
Răspunsului ce-l am acum,
La mijloc, spre sfârşit de drum,
Din mers în halte, urmând firul..
.. Căci stau ades cu morţi la masă;
I-ating, îi ascult, cu ei râd, plâng,
Cu ochi deschişi, sau strânşi.. mă strâng
Din tot pe unde-am fost, de-acasă.
Şi-s în acelaşi timp teluric
Prezent, pierdut în melancolic,
Fără de drog; sunt treaz-alcoolic,
Un endomorf.. Sunt barbituric!.
Sunt sigur punct de chintesenţă
De-atom palpabil, cu neant,
Tăiat faţete-n diamant
Sclipind frugal.. de-o existenţă.
Dar tot eu sunt la braţ cu morţi;
Deci sunt şi ei, dacă-i am eu..
Sunt partea mea de pedigreu,
Plecaţi, prin tragere la sorţi.
De sunt şi-aici şi, sunt şi-acolo..
Şi ei de-acolo sunt aici!
Convingeţi-vă, scumpi amici,
C-o fi ceva, de-aici.. dincolo!.
.. Căci ce-n memorie aduci;
Ce-i ce-s chemaţi, trebuie să vină!
Real-prezent, cu mort se-mbină..
„Apoi”, e-n fond „odată”, „atunci”!.
Îmi mângâi bunul meu prieten,
Un câine ce-ar vrea să-mi vorbească;
N-oi fi tot eu, de azi pe mâine,
Întors din cripta strămoşească?..
Nici nu mai ştiu! Ştiu alţi de mine?
Le sunt alături, cum i-am eu?
Sau ei sunt vii şi, mort sunt eu?..
Sunt eu plecatul? Vin din mâine?.
Cred mai curând că suntem toţi,
Când adunaţi un tot, când vid;
Cunoscuţi, din nimic stupid
Plecând.. Şi, iar bătând la porţi!.
Şi-aşa mă ard din scoarţă-n lavă,
Sau zbor, expir de bioxid,
M-adun din praf, ard coroziv..
Sunt gaz, lichid, sunt dur, otravă!.
Şi-am dorul pur, neprihănit
Să mă preling în gând alături,
De-aniversări; făclii pe torturi..
Plecat.. îs muritor sosit!.
Mă dezmembrez pe zi ce trece;
Deja-m umplut Pământ de mine,
În particule. Sunt facsimile,
Mă restrângând în vers.. De-oi trece?!?..
28. 05. 2011