Jorge Luis Borges – Elegia Amintirii Imposibile
Oh, ce n-aș da pe amintirea străzii / nepietruite, cu zidul de chirpici / și-un … →
Versuri corectate și adnotate
Oh, ce n-aș da pe amintirea străzii / nepietruite, cu zidul de chirpici / și-un … →
Sunt eu, dar sunt și cel care-a murit, / De-același sânge sunt și-același nume, / … →
Morții se maturizează, / și inima mea cu ei. / Îi e milă pământului de … →
În cumpănă cu-atât de grele vremuri / Voi spune-acum ce simt, nu ce ne-nvață: / … →
Nu v-am uitat, voi, frații mei de cruce, / iubirea mea dintâi, frumoși eroi, / … →
Oh, de câte-mi aduc eu aminte. / Dar dacă nu mi-aș aminti? / Și sufletul … →
Bătrânețea (acesta-i numele pe care i-l dau ceilalți) / poate fi timpul fericirii noastre. / … →
Din apă ești făcut, nu din topaz. / Suntem parabola lui Heraclit. / Învolburatul râu … →
Vârstă mare, iată-ne. Răcoare a serii pe înălțimi, suflu de larg pe toate pragurile, și … →
Frumusețea asta de revoltă, construită cu grijă / – și ultimul tramvai, la marginea cartierului … →