melc

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri – Melcul

de

Sunt supărat pe mine rău,Chiar de n-a fost premeditat;Am simţit scrâşnetul călcatPrin iarba-naltă-n Herăstrău.Am zvâcnet surd în piept, durereŞi să privesc sub talpă am frică,Căci ştiu că lumea e mai micăDin lipsa mea de prevedere.Stau în genunchi, mai mult m-aplecŞi-n mână prind un boţ de fiinţăChircită, necerând căinţă..Fusese-o casă, un suflet melc..Şi-acum am gând terorizatDe … Citește mai mult

Marin Sorescu – Melcul

de

Melcul şi-a astupat bine ochiiCu ceară,Şi-a pus capul în pieptŞi priveşte fixÎn el.Deasupra luiE cochiliaOpera sa perfectăDe care-i e silă.În jurul cochilieiE lumea,Restul lumii,Dispusă încolo şi-ncoace,După anumite legiDe care-i e silăŞi-n centrul acesteiSile universaleSe află el –Melcul,De care-i e silă.

Mihai Ursachi – Parabola Urechii și a Numărătorului

de

Este o formă întortocheată din piatră. Un melc uriașsau o ureche imensă din piatră. Adâncă statorniciee în vuietul mării de plumb. Eu număr.Iată, picătura din nou se coboarăîn melcul de piatră. Nu-i grabăși nici osteneală. Urechea ascultă,cum încă un strop se adaugă mării. Așa s-a născut toatămarea;astfel se naște. O picăturăo datăla șaisprezece mii de … Citește mai mult

Charles Simic – Melcul

de

Melcul pornește liniștit.Buruiana este binecuvântată.La sfârșitul unei zile lungi,omul găsește bucurie, apa liniștii.Să fie totul simplu. Fie ca totul să se opreascăfără o direcție finală.Ceea ce te aduce în lumete duce la moarte,este un singur lucru;umbra lungă și ascuțită este biserica sa.Noaptea unii înțeleg ce spune iarba. Iarba știe un cuvânt sau două.Nu este mult. … Citește mai mult

Cleopatra Stratan – Melc Melc

de

Melc melc, codobelcScoate coarne boureștiȘi te du la baltăȘi bea apă caldă.Melc melc, codobelcScoate coarne boureștiȘi te du la baltăȘi bea apă..Răspunde unde tu te duci, ori dacă poțiScoate coarnele afară – hai nu fi hoțVorbeste lumea cum că ai cornițe și le lauziIar când te rog să mi le arăți, tu te faci că … Citește mai mult

Rian Roman – Omul Pe Dinăuntru

de

Omul pe dinăuntru e un melcpe roată sentimentele-și reprimă.În cerc își-nchide dorul pentru mare,iar gândul copt îl stivuiește zilnicpe rotunjimea visurilor multe.Pe toate, în spirală, le ascunde.Când iese-n lume cară greu,dar facemisterioasă și frumoasă,a lui bolnavă carapace.Omul pe dinăuntru e un melc,când stă în sine-i trist,când iese-i codobelc.