Ion Barbu – După Melci

După melciUnchiului meu Sache Soiculescual cărui glas îl împrumut aici.Dintr-atâţia fraţi mai mariUnii morţi,Alţii plugari;Dintr-atâţia fraţi mai mici:Prunci de treabă,Scunzi, peltici,Numai eu, răsar mai rău,Dintr-atâţia (prin ce har?),Mă brodisem șui, hoinar.Eram mult mai prost pe-atunci…Când Păresimi da prin lunci,Cu pietrişul de albine,Ne părea la toţi mai bine:Ţânci ursuzi,Desculţi şi uziFetişcaneCozi plăvaneÎnfăşate-n lungi zăvelciO porneau în … Citește mai mult

Aurel Baranga – Fabula Vitezei

A ajuns simbol de leneBietul melc.Ce nedreptate!El ce-și duce casa-n spate.Să te văd pe dumneata,Obligat să porți în cârcăHolulȘi sufrageria,BaiaȘi bucătăria,Cărțile din bibliotecă,Plăcile din discotecă,Și atâtea alte, încă.Să te văd: ai alerga?În povestea cu melcul-mâlcDescifrez un tâlc:Înainte de a râdeDe meteahna orişicui,Pune-te în locul lui.Și-o morală, neapărat,Care va împunge:Merge încet,E-adevărat:Dar,În schimb,Ajunge!

Vasko Popa – Melc Stelar

Ai apărut după ploaieDupă o ploaie stelară.Din oasele lor steleleSingure ți-au clădit căsuțaUnde-o duci pe prosop.După tine merge vremea șchioapăSă te-ajungă să te calceScoate-ți coarnele, melcule.Te prelingi pe-obrazul enormPe care nu-l vei vedea niciodatăDe-a dreptul în gura nimicului.Abate-te pe dunga viețiiPe palma mea visatăPână ce nu va fi prea târziu.Și lasă-mi moștenireProsopul de-argint făcător de … Citește mai mult