Heinrich Heine - Păduri și Câmpuri Se-nvesmântă
Păduri și câmpuri se-nvesmântă / Cu flori, s-a desprimăvărat. / Voioasă ciocârlia cântă / Sus, … →
Păduri și câmpuri se-nvesmântă / Cu flori, s-a desprimăvărat. / Voioasă ciocârlia cântă / Sus, … →
Aud ticăitul ceasului, / Iar eu stau întinsă în întuneric. / Mă întreb unde ești … →
Ce puțin folositoare sunt, / Ridic degetul și nu las / nici cea mai mică … →
Ce sunt eu pentru tine, de nu-mi arunci / disprețul? / Tu verși asupră-mi haruri … →
În jurul-mi caut dulcea fantomă-a prieteniei. / Prietenii mei unde-s? E sumbru fluviul vieții. / … →
Îmi pare rău că te-am pierdut / Erai atât de bună. / Când te priveam … →
De data asta nu mai știu / Aidoma valurilor negre / Nu credeam a rosti … →
Credeam că de rămâi cu mine / Te voi iubi la infinit / Credeam în … →
S-a ajuns la sfârșit, / cât îmi vei lipsi. / Azi trebuie să plecăm / … →
Pe acoperișul meu / Întuneric și ard un trandafir / Nu am nevoie de dovezi … →