Daniel Vişan-Dimitriu - Tristețea Muntelui
Aș vrea tristețea muntelui să fiu / atunci când frigul iernii îl încarcă / și … →
Aș vrea tristețea muntelui să fiu / atunci când frigul iernii îl încarcă / și … →
Nu ştiu de ce zăbrelele-ai tăiat / Şi ai dezlănţuit atâtea Furii / Din adâncimea-ntunecată-a … →
E timpul! – spuse ploaia într-o zi / Prin stropii toamnei deveniți mai reci / … →
Iubita mea, de voi pleca vreodată / vei fi în inima și-n gândul meu, / … →
Pluteam în zbor tăcut, / Privind o lume / Cu marginea – un țărm necunoscut, … →
Când îl străbați, te rog să calci ușor / Pe țărmul amintirilor ce dor / … →
Cerul tău de gânduri, devenea senin / În amurgul unei toamne prea târzii / Pentru … →
Lună colilie, plai înzăpezit. / Tot cuprinsu-n pânză dalbă s-a-nvelit. / Mlada de mesteacăn plânge-n … →
Nu înjurați căci zadarnic e totul! / Negustor de cuvinte nu sunt! / Tot mai … →
Nu regret, nu mă jelesc, nu strig, / Toate trec ca floarea spulberată. / Veștejit … →