Michelangelo - 282
Cu-atâta zbucium și așa robie, / cu gânduri false, suflet în primejdii, / Eu să … →
Cu-atâta zbucium și așa robie, / cu gânduri false, suflet în primejdii, / Eu să … →
Când simțul rupt în flăcări mai mărunte / de-alte splendori, lăsându-te, se leagă, / signore, … →
O, doamnă, cazna, dar și îndurarea / ucide, ca pe boțul ce se zbate / … →
Constantine, Constantine, / Mă mir și mă uit la tine! / Toată noaptea prin pădure, … →
Ce alergi, omule, prin lume / Și nu te gândești la tine, / Omule, măi … →
Tot încerc să mă despart de tine / Și tot încerc să te împac / … →
I. / În zori de zi / Pe stradă era ploaie, / Și negură, și … →
Ce trist privesc tabloul acestei generații / Cu viitorul sumbru sau gol la infinit, / … →
Pe-al mării țărm stă dârză o stâncă-ntunecată, / Pe fruntea ei, un trăsnet se abătuse-odată. … →
Mă plimb printre ruinele tale, femeie. / Firește, cerul este albastru, ca lângă Mediterana, / … →