Ion Caraion - Vechime
Ploaia care se-ndeletnicește cu creșterea melcilor și a / mohorului / ne ciocăne-n geam. Viscolește … →
Ploaia care se-ndeletnicește cu creșterea melcilor și a / mohorului / ne ciocăne-n geam. Viscolește … →
Visă. Totul era vâscos. / Lucrurile se amestecau în timp și-mprejur. / Cleioase, apele somnului. … →
Descercuind pământurile-aproape / sălbatice-n virginitatea clipei, / copacii-au mers cu noi și cu tăcerea / … →
Bijuterii de chihlimbar zornăind mut, / melcii-au ieșit la păscut / lumină. Chihlimbar foarte-nchis. / … →
Nu ugere, dar poți ca să-i asameni / cu niște scorburi palide de rouă, / … →
Doamne, te iert… / Voi faceți parte / dintr-o lume din care eu am plecat. … →
Soarele din coarne-apune / într-un fel de rugăciune. / Toamnele pretutindeni au fost ieftine. / … →
S-a risipit din viață-o bună parte. / I se tot luară dulcii departe. / Cu … →
Am cunoscut femei cu semne rămase / dintr-o dragoste în care pieriseră toate cuvintele. / … →
Cărările nemerse încă mă mai tulbură, / Întunericul umblă printre cruci ca un copil. / … →