Michelangelo - 88
Văd chip aprins de-o rece-nflăcărare / arzându-mă, el rămânând de gheață, / simt o putere-n … →
Văd chip aprins de-o rece-nflăcărare / arzându-mă, el rămânând de gheață, / simt o putere-n … →
Deși-am ars mult într-a iubirii vale, / cenușa-mi stinsă nimeni n-o mai scurmă; / durerile-mi … →
Nu se-împreună genele în sită, / că ochiul lesne pleacă și revine / din stânga … →
Sorbi cupa vieții. Dar când sorbi, / Pe dalbele-i chenare, / Din ochii-nchiși, din ochii … →
Ale mele zile sunt pustiuri cari / Rătăcesc în ele roze caravane; / Câte visuri … →
Respiră, / respiră-ți coloana / purtată pe spate / cu lumea-ntreagă / căzută-n ea. / … →
Bucuriile apuse, mor / Vechile dureri se sting, dar dor! / Înălțările trăite, trec / … →
Până-n pământ, tristețea mea te-nhămuri / La frunze, la căderea lor de-o vară. / Trezite … →
O întâmplare / la fel cu celelalte / (puțin mai absurdă) / e și moartea … →
Tu ierți păcate / la care nici gândim / noi am văzut / albele porți … →